Why does Romania grow faster than Germany?

Statele lumii sunt foarte diferite din punct de vedere economic .La momentul actual Romania inregistreaza o crestere cu 4%pe an ,pe cand in Germania s-a inregistrat o crestere de doar 1-2% pe an.Universul economic este caracterizat de fluxul circular,adica trebuie sa se produca atat cat se consuma.Pentru a inregistra cresteri economice trebuie sa avem productivitate.Productivitatea este influentata de forta de munca,resurse si capital. Cum de Romania inregistreaza cresteri mai mari decat Germania? Rapunsul cheie este productivitatea! Romania este un fost stat comunist cu o economie destul de slaba .In momentul de fata economia Romaniei este in curs de dezvoltare ,ceea ce duce la cresterea productivitatii (productia este mai mare atat timp cat inainte nu aveai deloc ).Germania este o tara dezoltata economic cu un capital imens fata de Romania. Totusi Germania inregistreaza cresteri mici,deoarece se investeste foarte mult , cresc stocul de capital ,iar fiecare investitie devine mai neprofitabila,acest fenomen se numeste randament descrscator. Romania inregistreaza cresteri mai mari ,deoarece este o tara mai slaba si saraca.

Privind lumea per ansamblu se va putea observa o variație extraordinară a nivelului de trai. Venitul mediu într-o țară bogată, cum ar fi Statele Unite, Japonia sau Germania, este de aproximativ zece ori venitul mediu a unui teritoriu sărac, cum ar fi India, Nigeria sau Nicaragua. Aceste diferențe de venit vor avea efecte majore asupra calității vieții. Dacă ne raportăm strict la SUA drept exemplu, PIB-ul pe persoană a crescut cu circa 2% pe an. Chiar dacă ar putea părea un procent mic, această rată demonstrează că venitul mediu se dublează la fiecare 35 de ani. Această creștere va genera în rândul americanilor o prosperitate economică mai mare comparativ cu ceea ce au avut părinții sau bunicii lor. Dacă dorim să explicăm motivul pentru care nivelul de trai diferă atât de mult în întreaga lume, după cum susține economistul Gregory Mankiw, răspunsul poate fi redat prin existența unui singur cuvânt PRODUCTIVITATEA. Legătura dintre productivitate și creșterea economică poate fi înțeleasă mai ușor prin existența faimosului personaj, Robinson Crusoe, acesta fiind un marinar ajuns pe o insulă pustie. Existența sa pe respectiva insulă reprezenta faptul că tot ceea ce el consuma, trebuia să producă. Acesta este un exemplu foarte des folosit ca sa vedem cum functioneaza fluxul circular al economiei. Deoarece acesta trăiește singur trebuie să își prindă propriul pește, să își facă propriile haine. Ce determină nivelul de trai al lui Crusoe este redat de termenul și de ideea de productivitate. Daca acesta se pricepe la a prinde pește și sa își facă propriile haine el va trăi bine. Dacă nu se va descurca în acest sens, el va trăi nu în cel mai bun mod. Cu cât mai mulți pești Crusoe poate prinde pe ora, cu atât mai mult mănâncă la cină. Ca și în cazul acestui personaj, rolul principal al productivității în determinarea nivelului de trai este cunoscut și pentru națiuni. Precum Crusoe, o națiune se poate bucura de un nivel ridicat de viață. Trebuie menționat faptul că unul din cele 10 principii ale economiei susține faptul că nivelul de trai al unei țări depinde de capacitatea sa de a produce bunuri și servicii. Deși productivitatea este elementul central în determinarea lui Robinson Crusoe există o serie de factori ce determină această productivitate. Spre exemplu, acest personaj va reuși să prindă mai mult pește dacă va avea instrumentele necesare. În formarea productivității putem discuta despre 4 factori centrali: capital fizic, resursele umane, resurse naturale și cunoștințe tehnologice. Capitalul fizic poate fi înțeles prin instrumentele utilizate de către muncitori care îi fac să devină mai productivi. Spre exemplu lucrătorii care creează mobilă utilizeaza ferăstrău sau prese de găurit, iar existența acestor instrumente vor permite lucrătorilor să producă mai mult. Un alt factor determinant al productivității este cel referitor la resursele umane, acesta fiind termenul utilizat de către economisti referitor la cunoștințele și abilitățile pe care le dobândesc lucrătorii prin educație, experiență etc. Capitalul uman poate fi similar cu acel capital fizic, deoarece și acesta crește capacitatea unei națiuni de a produce bunuri și servicii. Pentru a produce capital uman este nevoie de elemente precum profesori, biblioteci ș.a. Cel de al treilea element al productivității este redat de existența resurselor naturale. Acestea sunt furnizate de natură precum pământul, râurile sau depozitele minerale. Trebuie specificat faptul că există totuși state precum Zimbabwe care deși dețin resurse naturale, din cauza guvernării corupte, poate fi considerată o zonă săracă. Ultimul factor determinant al productivității este cel referitor la cunoștințele tehnologice sau înțelegerea celor mai bune moduri de a produce bunuri și servicii. Această cunoaștere capătă diferite forme.Unele tehnologii pot fi comune, acest lucru realizându-se datorită faptului că după ce o persoană folosește respectiva tehnologie, ea devine cunoscută de toată lumea sau putem discuta despre tehnologia proprietară. Acest tip de tehnologie este cunoscut numai de compania care o descoperă. Toate aceste elemente duc la ideea de productivitate, efectele acestui termen putând fi asimilate cu ideea de bogăție. Dar ce înseamnă mai exact să fii un stat bogat? Majoritatea asimilează acest termen cu existența unui PIB mare care ne ajută pe noi ca populație să ducem vieți mai bune. Națiunile cu un PIB mai mare pot acorda asistență medicală mai bună, cât și o educație mai prosperă. O țară care produce mai mult, poate crea multe bunuri și servicii, poate duce la o creștere a veniturilor însă nu întotdeauna acest lucru se produce. Spre exemplu in SUA, PIB ul pe cap de locuitor a crescut constant de zeci de ani, dar veniturile familiei mediane nu s-au schimbat deloc. Productivitatea ne explica cum producem mai multe lucruri, dar si cum trebuie sa cumparam, să achiziționăm mai multe lucruri. Ținând cont de toate aceste aspect prezentate până acum, cum am putea explica creșterea economic mai rapidă a României decât cea a Germaniei? Dacă ne gândim la creșterea productivității am putea asimila acest proces cu acțiunea de economisire. Acțiune ce are drept scop investirea acestor economii în capital. Rata de economisire poate reprezenta un factor de o importanță mare, dar nu e singurul care explică diferența dintre creșterea economica. Dacă ne gândim la cazul celor două state românii nu economisesc mai mult decât economisesc germanii. Așadar putem discuta despre existența unei frâne în ceea ce privește creșterea capitalului cunoscută sub denumirea de depreciere a capitalului. Asimilând cu cazul lui Robinson, insturmentul de pescuit întemeiat de acesta va fi bun pentru o perioadă de câțiva ani poate 2, poate 3, poate 5, dar la un moment dat se va rupe. Dacă există un capital mare ca și în cazul Germaniei, economiile vor trebui distribuite înspre reparații. Existența intrumentelor într-adevăr poate duce la o creștere a productivității. Pe măsură ce capitalul crește,va crește și producția însă nu întotdeauna se poate aplica această teorie. Este adevărat spre exemplu că un fermier cu un tractor va produce mai mult decât poate produce un fermier cu o singură lopată, dar dacă va avea două sau trei tractoare mai putem pune in discutie acelasi proces de productie? Primul tractor va fi utilizat pentru a produce mai mult grâu, cel de al doilea va fi utilizat în cazul în care primul se va defecta, iar utilizarea unui al treilea tractor va avea loc numai în condițiile în care primele două se vor defecta. Ultimele tractoare fiind utilizate la sarcini din ce în ce mai puțin productive. Așadar putem observa că pe măsură ce stocul de capital crește, produsul marginal al capitalului este din ce în ce mai puțin. Acest lucru ajută și la explicarea creșterii rapide a Germaniei de după cel de al Doilea Război Mondial, acest lucru având loc datorită faptului că primele unități de capital au avut un nivel ridicat al produsului marginal. Putem crește repede atunci când nu avem prea multe, dar în momentul în care începi să detii bunurii prefer să ai din ce în ce mai multe, iar din cauza acestui fapt este posibil ca o creștere economica să devină mai lentă. Deci de ce crește România mai rapid decât Germania? Deoarece statul român este unul în care capitalul de persoană are o rată mică, lucru redat și de faptul că pentru o lungă perioadă de timp acest terioriu s-a aflat sub stăpânirea comunismului care punea accentual pe naționalizarea mijloacelor de producție, regim care totodată interzicea capitalul indivizilor, acestora fiindu-le imposibil să economisească sau să investească. Cantitatea de capital de persoană în România este în continuare una mică, dar avantajul este redat de faptul că existența unui capital mic va duce la ideea că tot ceea ce este economisit poate să ducă la creșterea cantității de capital deținută. După cum am mai precizat, existența unui capital mare se va îndrepta întotdeauna înspre reparații. Așadar România fiind un stat mai sărac comparativ cu Germania va crește mai rapid, deoarece capitalul devine mai productiv atunci cand nu ai prea multe. Am putea asimila Germania cu acel fermier care detine 3 tractoare, ultimele 2 avand o productie scazuta, iar Romania ar putea fi fermierul care detine un singur tractor si are unitati de productie mai mari. În final pot susține că aceeași sumă investită pe capital crește productivitatea mai mult în România decât în Germania.

Productivitatea reprezinta cantitatea de bunuri si servicii produse din fiecare unitate al fortei de munca. Productivitatea are un rol cheie pentru a determina standardul de viata si bunastarea unei tari (unul din cele 10 principii economice conform caruia standardul de viata dintr-o tara depinde de abilitatea de a produce bunuri si servicii). Deci, cu cat se produce o cantitate mai mare, cu atat standardul de viata creste. PIB-ul tarilor se modifica de la an la an, iar cresterea pe an nu e exacta. Uneori creste mai mult, alteori mai putin, sau alteori scade. Productivitatea tine de 4 aspecte: capital, forta de munca, resurse naturale, cunostinte tehnologice (din punctul meu de vedere, cea mai importanta si care le poate inlocui pe toate este inteligenta artificiala si procesoarele bazate pe fizica cuantica; chiar si resursele naturale incep sa fie inlocuite prin inteligenta artificiala – petrolul este inlocuit treptat de masinile electrice). Capitalul se poate materializa in capital fizic, adica uneltele si echipamentele de productie. Cu cat sunt mai performante si mai bune, cu atat e mai multa productie. Capitalul uman este forta de munca ce cuprinde abilitatile umane, experienta si educatia. Resursele sunt cele geografice gasite pe propriul teritoriu, iar cunostintele tehnologice sunt informatii pe care cineva le detine pentru productia unui bun sau servici (retetele pe care McDonalds le detine). Unii afirma ca limitele si terminabilitatea resurselor impun cat de mult poate creste economia. Totusi, nu este obligatoriu ca un stat sa indeplineasca toate cele 4 conditii pentru a avea o productivitate mare. Avem exemplul Japoniei care este lipsita de resurse naturale, si care totusi este una din principalele economii ale lumii. De cele mai multe ori, guvernul poate interveni pentru a spori productivitatea (unul din principii-oamenii au de facut alegeri, compromisuri; de a consuma mai putin si a produce mai mult). Economisirea este un raspuns pentru sporirea productivitatii. Evident ea nu poate merge la nesfarsit, deoarece exista o frana a capitalului (deprecierea capitalului). In ceea ce priveste Romania si cresterea economica mai rapida decat a Germaniei se poate explica prin efectul recuperarii (catch-up). In statele mai sarace, cum este Romania (in comparatie cu Germania), nu exista unelte si tehnologii de inalta calitate, iar capitalul este mic pentru sporirea productiei. Prin urmare, cantitati mici de capital investiti vor spori mult productia. In timp ce in statele bogate, muncitorii au deja cantitati mari de capital, ceea ce explica productivitatea ridicata. In schimb, investitii de capital aditionale nu vor spori mult productivitatea in statele bogate. Prin urmare, statele sarace vor creste mai repede decat cele bogate. Asa se explica de ce cresterea economica a Germaniei este de 1,8%-2% in timp ce pentru Romania este de 4%. Obseram, asadar, ca statele cu o crestere rapida pot ajunge dintr-un stat sarac intr-unul puternic si bogat (a se vedea cazul Chinei). Pentru fiecare crestere economica exista o curba ce nu mai permite cresterea intr-un ritm alert si chiar face sa scada cresterea economica. Acest lucru se explica prin randamentul descrescator, adica, proprietatea si calitatea unui bun scade odata cu cresterea cantitatii acestuia. In alta ordine de idei, trebuie avut in vedere faptul ca aceste cresteri economice sunt in comparatie cu anii anteriori ai aceluiasi stat. Prin urmare, 4% crestere din PIB-ul Romaniei este cu mult mai mic decat 2% cresterea Germaniei. Deci, cresterea nu este pornita de la acelasi nivel, iar Romania a cunoscut o crestere economica, dar nu si o dezvoltare economica. Asa cum cresterea de 2% a SUA poate fi mai mare decat PIB-ul unui stat din Africa. Cum se poate creste productia? Un prim argument ar fi economisirea capitalului. Cu cat un stat are mai mult capital, cu atat trebuie sa investeasca mai mult in reparatii (grad de uzura). Romaia creste mai mult decat Germania, deoarece cantitatea de capital inca este mica (in comunism nu se putea avea capital/individ), deci productivitatea este mica, dar avantajul este ca datorita cantitatii mici de capital, ce se economiseste, se poate reinvesti, fara a se investi in reparatii. Unele economii cresc mai rapid (proces de convergenta economica). Un alt factor de dezvoltare a productiei este prin investitii straine. Germania este deja un stat dezvoltat, ceea ce ii permite acesteia sa investeasca in alte state, dar nu atatea state sa investeasca in Germania, tocmai pentru ca este un stat deja dezvoltat. Romania, in schimb, este un stat mai sarac decat Germania, ceea ce ii confera avantajul de a atrage investitii straine mai usor. Firmele din tarile bogate vor cauta state mai putin dezvoltate pentru piete de desfacere, datorita fortei de munca mai ieftine si a lipsei concurentei din statul respectiv. Prin urmare, cresterea economica a Romaniei se poate datora si a investitiilor straine.

Răspunsul se bazează pe elemente care constău în principal în venituri, cheltuieli, tehnologie, forță de muncă, accesul la alte piețe și capital. Înainte de toate trebuie să definim fluxul circular din economie – se produce aceeași cantitate cu cea consumată. Romania, o țară emergentă și o economie cu o forță de muncă mare, acces la un capital, atât străin cât și local înregistrează o creștere economică mai mare decât Germania datorită productivității. Gregory Mankiw spunea despre productivitate că este cea care determină nivelul de trai al societății. PIB-ul crește mai rapid în unele țări mai mult decât în altele, deoarece au existat până în prezent niveluri mai scăzute de tehnologie în comparație cu țările avansate. (cazul Romaniei și al Germaniei). Romania are acces din ce în ce mai mult la noile tehnologi. Deci una dintre cheile majore ale creșterii PIB-ului este avansarea tehnologică. O țară subdezvoltată poate obține tehnologie pe care țările avansate o au deja, în timp ce țările dezvoltate trebuie să inventeze tehnologie nouă pentru a avea mari creșteri ale PIB-ului. Rata cu care țările subdezvoltate pot obține tehnologia existentă este mai rapidă decât rata în care țările dezvoltate pot descoperi tehnologie nouă. Astfel, țările subdezvoltate vor avea un avans tehnologic mai rapid și rate mai mari de creștere a PIB-ului în comparație cu țările foarte dezvoltate. Toate aceste informații trebuie coroborate cu faptul că în Germania se invesește mult iar acest lucru duce la o creștere a stocului de capital fapt care, în final, se soldează prin neprofitabilitatea investițiilor.