Are intra-EU foreign investment and migration good for regional convergence in Europe?

Both foreign investment and migrations are good for regional convergence.
5% (1 vote)
Foreign investment is good, but migrations are bad.
0% (0 votes)
Foreign investment is bad, but migrations are good.
0% (0 votes)
Both foreign investment and migrations are bad for regional convergence.
9% (2 votes)
It depends on how you measure economic convergence.
86% (19 votes)
Total votes: 22

Comments

Pentru a răspunde la această întrebare este necesar să definim și să plasăm corespunzător termenul de convergență atunci când îl folosim în contextul politicilor regionale. Așadar, ce semnifică acest termen? Prin noțiunea economică de convergență ne referim, mai presus de toate, la reducerea diferențelor economice dintre zonele mai bogate ale Uniunii Europene și cele mai sărace (care în mare parte sunt zonele periferice ale Uniunii). Această convergență economică a avut relevanță pe plan european începând cu anul 1986, după semnarea Actului Unic European de la Luxemburg, iar aderarea țărilor din spațiul est european (perioada 2004-2007) a făcut în așa fel încât această convergență economică dintre zonele bogate și cele sărace ale Uniunii Europene să devină principalul obiectiv economic al acesteia. Totuși, în ce măsură investițiile străine și migrația sprijină convergența economică din Uniunea Europeană? Răspunsul nu este unul sigur și cert. Dacă vom folosi Produsul Intern Brut pentru convergența economică atunci cu siguranță vom vedea că zonele sărace ale Uniunii care au beneficiat de investiții străine merg pe drumul cel bun deoarece produsele și serviciile multinaționalelor străine reintră în PIB-ul țării (să ne reamintim de „boom-ul economic” al Irlandei) însă dacă vom folosi Produsul Național Brut ca măsurător atunci vom vedea că lucrurile nu stau foarte bine pentru respectivele zone, deoarece sunt calculate strict valoarea produselor și serviciilor ale întreprinderilor naționale. Produsul Național Brut este mai relevant în acest context pentru țările de proveniență ale investitorilor iar atunci când vorbim despre Produsul Național Brut acesta trebuie calculat la valoarea sa netă (Produsul Național Net), deoarece o parte din produsul brut se direcționează către menținerea capitalului. În ceea ce privește migrația, afirmăm și în acest caz că avantajul sau dezavantajul său este dat de optica economică sub care o privim. Ar fi corect să afirmăm că migrația din țările mai sărace ale Uniunii Europene avantajează aceste țări deoarece convergența este mai rapidă? Poate, la prima vedere, asemenea migrație aduce unele beneficii precum o rată redusă a șomajului și „o productivitate mai mare”, însă în majoritatea cazurilor dezavantajează țările din care provin imigrații (țările din Est-Europa). De ce? Deoarece o bună parte dintre cetățenii care emigrează sunt cetățeni tineri și calificați care vor aduce un surplus de valoare țărilor din Europa Occidentală iar țările din Estul Europei vor avea de pierdut din acest punct de vedere. În acest fel, cu o migrație anuală masivă dinspre Est spre Vest, Uniunea Europeană poate avea serioase probleme în ceea ce privește convergența, zonele deja sărace ale Uniunii rămânând atât depopulate cât lipsite de orice prospectivă pentru viitor. Cu toate acestea, nu putem nega faptul că Uniunea Europeană contemporană investește multe resurse pentru convergența economică europeană însă, considerând trendul migrației, este această convergență gândită corespunzător și cu adevărat eficientă?
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 23
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie sa definim notiunea de ,, convergenta”.Conceptul de convergență folosit în contextul politicilor regionale, și definit ca fiind reducerea diferențelor economice dintre zonele mai bogate ale Uniunii Europene și cele mai sărace, principalul obiectiv economic al UE a devenit echilibrarea balanței economice dintre Est și Vest. Această convergență economică a avut relevanță pe plan european începând cu anul 1986, după semnarea Actului Unic European de la Luxemburg, iar aderarea țărilor din spațiul est european a făcut în așa fel încât această convergență economică dintre zonele bogate și cele sărace ale Uniunii Europene să devină principalul obiectiv economic al acesteia. Daca luam in calcul faptul ca, Produsul Intern Brut pentru convergența economică, atunci cu siguranță vom vedea că zonele sărace ale Uniunii care au beneficiat de investiții străine merg pe drumul cel bun deoarece produsele și serviciile multinaționalelor străine reintră în PIB-ul țării însă dacă vom folosi Produsul Național Brut ca măsurător atunci vom vedea că lucrurile nu stau foarte bine pentru respectivele zone, deoarece sunt calculate strict valoarea produselor și serviciilor ale întreprinderilor naționale. Produsul Național Brut este mai relevant în acest context pentru țările de proveniență ale investitorilor iar atunci când vorbim despre Produsul Național Brut acesta trebuie calculat la valoarea sa netă (Produsul Național Net), deoarece o parte din produsul brut se direcționează către menținerea capitalului. In concluzie putem spune ca,dezvoltarea economică a Uniunii este foarte probabil să cunoască îmbunătățiri, însă riscăm să avem zone periferice nepopulate, ori tot mai sărace din cauza faptului că nivelul de educație poate scădea odată cu emigrarea ”geniilor”, iar populația rămasă este îmbătrânită. Unii experți propun ca măsuri responsabilizarea guvernelor, îmbunătățirea sectorului educațional, creșterea investițiilor în tineri și susținerea dezvoltării business-urilor regionale.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 7
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Pentru a putea răspunde la acestă întrebare este necesară înţelegerea conceptului de "convergenţă economică" în contextul câmpului nostru de cercetare.Termenul s‐a folosit doar spre a caracteriza tendinţele de apropiere a nivelurilor de dezvoltare a economiilor reale sau procesul ajungerii din urmă a economiilor avansate de către economiile sărace. Apropierea nivelului indicatorilor economici, sociali, monetari, financiari şi de perfoarmanţă ai ţărilor/regiunilor, asigurarea reducerii decalajelor privind nivelul de dezvoltare, asigurarea stabilităţii monetare şi financiare în toate ţările, precum şi compatibilizarea structurilor şi mecanismelor instituţionale şi administrative ale diferitelor ţări/regiuni fac obiectul studiilor despre convergenţă. Totuși, în ce măsură investițiile străine și migrația sprijină convergența economică din Uniunea Europeană? În opinia mea investiţiile străine cât şi migraţia nu ajută foarte mult convergenţa economică pentru că dacă ar fi să măsurăm creşterea economiei prin intermediul PIB-ului, vom observa că cele care vor beneficia de creştere vor fi statele ci nu regiunile în care s-a investit. Este adevărat că acest fapt generează mai multe locuri de muncă, însă cele mai câştigate rămân în continuare statele.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 15
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

După cum am văzut mai sus, convergența economică pe care o susține UE tinde spre o uniformizare a venitului încasat și a forței de muncă, în special în țările în care muncitorii pregăyiți emigrează într-o țară mai prosperă, unde exemplul ideal îl reprezintă emigrarea din est spre vest. După cum observăm, investițiile pe care statele estice le fac în educație, pentru pregătirea viitorilor muncitori, nu are rezultate, deoarece în corelația cost-beneficiu, ele se duc înspre pierdere, datorită faptului că ersonalul pregătit emigrează. Un exemplu pe care-l putem folosi este România, ai cărei forță de muncă emigrează în țări precum Germania, Italia, Austria, șamd. Viziunea economică a UE nu favorizează aceste situații, deoarece se dorește o pan-europă, unde nicio țară să nu iasă în dezavantaj. Dacă privim această opinie prin prisma GDP-ului, da, țările host din west vor fi mai în avantaj, însă în avantajul țărilor mai dezavantajate, doar GNP-ul îi avanyajează.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 18
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

European economic and monetary integration is focused on the principle of economic convergence. She being of two kinds. Normal convergence refers to the coordination of economic policies that have an impact on income demand. Real convergence aims at bringing policies closer to the aggregate supply sphere, structural reforms with an impact on economic potential. The most frequently invoked sources of real economic convergence are considered: research and development expenditures and human capital, respectively cheap technological imitations, trade and foreign direct investment. However, we are not sure to what extent foreign investment and migration support the economic convergence of the EU, we note that the states that have received such investments have brought an economic boom. Migration is beneficial for the states where migrants end up, so on the other hand the states they leave from, will suffer due to lack of viable labor.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 17
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Răspunsul depinde de punctul din care privești investițiile străine și migrația, întocmai și investițiilor și migrației intra-comunitare li se pot da aprecieri negative, justificate din prisma intereselor naționale și incorecte din perspectiva unei uniuni vamale, economice și monetare, dar cu obiecții chiar și aici: posibilitatea monopolului prin fuziuni ale companiilor din același domeniu care vor domina piața sau dumping-ul social, de exemplu, sunt situații pe care Uniunea Europeană dorește să le evite în ciuda liberei circulații a capitalului și a persoanelor. Convergența economică reprezintă procesul prin care economiile statelor ating rapoarte, indici și valori asemănătoare cu cele ale celor mai dezvoltate și performante economii din cadrul Uniunii Europene, în cazul nostru, unde se urmărește integrarea economică și monetară, care sunt axate pe principiul convergenței. De altfel, și în cazul convergenței economice putem vorbi de două situații: convergența nominală ce presupune coordonarea politicilor economice care au impact asupra cererii agregate (monetara, fiscal-bugetara, de venituri) – zona euro ș reforme fiscale, de exemplu și convergenta reală ce vizează apropierea politicilor din sfera ofertei agregate – reformele structurale (cu impact asupra potențialului economic) – dezvoltarea infrastructurii de transport, un exemplu. Investițiile intra-unionale prezintă o serie de avantaje pentru statul vizat, în special pentru cetățenii țării respective, și dezavantaje din punctul de vedere al securității economice a statului. De exemplu, Astra Rail Industries a fost cumpărată în 2012 de un antreprenor german, achiziție ce a salvat sute de locuri de muncă, ceea ce înseamnă producție ce se reflectă în Produsul Intern Brut ce denotă capacitatea economică a entității statale. Totuși, nu putem folosi PIB/ locuitor pentru măsurarea gradului de convergență economică, ci este mai indicat PNB/ locuitor pentru că precizează producția anuală realizată de operatori autohtoni pe teritoriul național, ori în străinătate, deși diferența dintre PIB și PNB nu este chiar așa mare în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare, cu excepția Irlandei, astfel observăm de ce folosim mai des PIB/cap de locuitor pentru comparații. Investițiile vor conferi o stabilitate economică și vor furniza o creștere a veniturilor încasate de angajați sau de stat și vor crește gradul de convergență economică nominală, care se va manifesta într-un târziu în cea reală prin investiții ale statului în dezvoltare, educație, cercetare. Migrația intra-europeană nu favorizează convergența regională economică, existând totuși un contra-argument puternic în afirmația că cetățenii emigranți investesc în țara de origine, dar fiind doar un motor al economiei pentru că majoritatea banilor trimiși sunt cheltuiți pentru trai, existând totuși și excepții, cetățeni care s-au întors în țară și au devenit antreprenori. Totuși, sumele scoase din țările-gazdă au crescut real nivelul de trai al cetățenilor aflați statele mai puțin dezvoltate, obiectându-se justificat că tot prin UE s-au mărit și costurile de trai: bunuri produse „în euro” și transportate în zone periferice și non-euro. Observăm că migrația este benefică unui mod de a măsura convergența economică, cea nominală. În rest, prin migrație statele pierd cetățenii bine pregătiți (în cazul României, pe bugetul național) atrași de ofertele și oportunitățile găsite în statele mai dezvoltate, dar și cetățeni aflați în căutarea unor surse de venituri, a unui trai mai bun. Prin această portiță oferită de Uniunea Europeană statele aspirante la o convergență economică regională si-au pierdut sensul: facilitatea plecării i-au acordat politicienilor șansa de a „se spăla pe mâini” de grija politicilor și reformelor menite să asigure prosperitate economică, iar lipsa unor elite profesionale întărește această idee. Această migrație mărește gradul convergenței, dar totodată metoda folosită în măsurarea ei este importantă pentru că această migrație majorează și diferența dintre cei înstăriți și cei săraci, astfel că PIB/ cap de locuitor în PPS va arăta asemănător cu cele din zone mai dezvoltate dacă fenomenul migrației în masă nu va fi stopat, lucra care începe să se întâmple prin investițiile în țările de unde se emigrează. Cu siguranță nu pot afirma că investițiile și migrația intra-europene nu sunt bune pentru convergența regională, dar sigur pot spune că depind de punctul din care privim, al statului sau al UE, de exemplu și din modul cum măsurăm fenomenul convergenței economice, reale sau nominale.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 20
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Având în vedere conceptul de convergență folosit în contextul politicilor regionale, și definit ca fiind reducerea diferențelor economice dintre zonele mai bogate ale Uniunii Europene și cele mai sărace, principalul obiectiv economic al UE a devenit echilibrarea balanței economice dintre Est și Vest. Începând cu anul 1986, după semnarea Actului Unic European, și aderarea țărilor din spațiul est european, migrația din Est către Vest a căpătat proporții însemnate. Studiile UE arată că migranții din Est sunt în general tineri cu un nivel de educație ridicat ce aleg să emigreze datorită factorilor economici. Pentru țările vestice, acest aspect reprezintă un plus permițându-le o dezvoltare economico-socială durabilă, însă pentru țările estice, în care populația lăsată în urmă este îmbătrânită sau cu un nivel educațional scăzut, reprezintă un mare dezavantaj. De asemenea, la nivel european, economia ar putea fi înfloritoare datorită acestui fapt, însă riscul este ca țările din care se emigrează masiv să devină în timp regiuni subdezvoltate, afectând astfel echilibrul economic al Uniunii. Dacă luăm în calcul PIB-ul putem observa că țările în care investițiile străine au fost tot mai mari, pentru a echilibra această balanță dintre Est și Vest, am putea spune că zonele sărace ale UE își revin, dar ținând cont de PNB ca factor de comparație, situația se schimbă. În acest caz, PNB-ul este mult mai relevant când vine vorba de compararea dezvoltării economice dintre regiuni astfel încât acesta corespunde producției anuale de venituri (valoarea bunurilor și serviciilor create - valoarea bunurilor și serviciilor utilizate sau transformate în timpul procesului de producție), create de o țară, fie că producția se realizează pe teritoriul național, fie în străinătate. Acestea fiind spuse, întrebarea este dacă investițiile străine intra-europene sunt bune pentru convergența regională? Luând în considerare afirmațiile de mai sus putem deduce că dezvoltarea economică a Uniunii este foarte probabil să cunoască îmbunătățiri, însă riscăm să avem zone periferice nepopulate, ori tot mai sărace din cauza faptului că nivelul de educație va scădea odată cu emigrarea ”geniilor”, iar populația rămasă este îmbătrânită. Astfel, unii experți propun ca măsuri responsabilizarea guvernelor, îmbunătățirea sectorului educațional, creșterea investițiilor în tineri și susținerea dezvoltării business-urilor regionale.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 15
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Creșterea economică este definită conform „The New Palgrave Dictionary of Economics”, „ca fiind o măsură a modificării în sens pozitiv a pib-ului în cadrul unei economii”. Creșterea producției este așadar asociată unei îmbunătățiri a standardelor de viață. Convergența așadar, încearcă să reducă diferența economică dintre statele mai bogate și cele mai sărace. Putem spune că migrația aduce un spor creșterii economice, dar nu este axiomatic deoarece depinde din ce punct de vedere privești. Din punctul de vedere al pib-ului, zonele mai sărace ale UE care beneficiază de investiții străine au o traiectorie care duce spre prosperitate. Iar din punctul de vedere al pnb-ului vedem că situația nu e chiar atât de bună pentru acele zone.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 12
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Mișcarea liberă a forței de muncă este considerată de multă vreme un element fundamental al competitivității Uniunii Europene ce facilitează reducerea dezechilibrelor teritoriale, a rigidităților și a inadecvării competențelor. În vreme ce multe orașe și regiuni metropolitane dinamice din punct de vedere economic se confruntă cu impactul social, politic sau de altă natură al afluxului de migranți pentru muncă, alte regiuni, în special cele mai slab dezvoltate din sudul și estul Europei, continuă să se confrunte cu fenomenul emigrației intense ce are ca rezultat declinul economic și demografic, precum și fenomenul „exodului de creiere”. Aceste tendințe s-au intensificat după criza economică globală din 2008, care a întrerupt tendința prelungită de convergență al economiilor europene. În același timp, regiunile europene nu au fost nicicând mai interdependente și mai interconectate, întrucât efectele colaterale pozitive și negative ale dezvoltării unui teritoriu afectează și alte zone, necesitând o perspectivă geografică mai amplă în ceea ce privește deciziile politice și extinderea guvernanței la niveluri geografice mai mari. Orașele sunt în prima linie a fluxurilor de migrație, însă nu sunt imune la trendurile la nivel macro ce atrag tot mai multe investiții și locuri de muncă în orașele mari, generând „câștigători” și „învinși”. Structura istorică urbană a Europei va continua însă să se bazeze pe o rețea policentrică de orașe relativ mici și medii, comparativ cu metropolele globale. Această diversitate este recunoscută drept un potențial avantaj major pentru obținerea unei dezvoltări regionale echilibrate și un element constitutiv vital pentru ameliorarea disparităților regionale. Cu toate acestea, această moștenire a așezărilor reprezintă o sabie cu două tăișuri căci, dacă media de vârstă a populației acestor orașe crește ca rezultat al emigrării riscul apariției unui număr ridicat de cetățeni rămași în urmă și lipsiți de drepturi. Pentru a evita acest lucru, nu este suficientă concentrarea exclusiv asupra orașelor importante sau asupra regiunilor izolate, rămase în urmă din punct de vedere al dezvoltării. Apare nevoia unei perspective teritoriale mai ample care să consolideze rețelele urbane de orașe de nivel doi și de orașe mai mici și să le valorifice potențialul semnificativ de a întări coeziunea teritorială, economică și socială dincolo de extinderile lor teritoriale imediate, prin cooperare regională și rural-urban mai intensă. O abordare bazată pe loc va necesita deci o recunoaștere mai mare a faptului că impactul politicilor de dezvoltare se extinde adesea dincolo de granițele administrative și că tiparele zilnice ale activităților umane, precum și dinamica dezvoltării economice s-au extins din punct de vedere geografic în timp. Pentru a depăși această incompatibilitate, guvernanța zonei urbane funcțională poate capta extinderea spațială reală a domeniilor politicilor și îmbunătăți eficacitatea intervențiilor în politicile publice în gestionarea traiectoriilor pe termen lung ale tiparelor de migrație, solicitând mai multă coordonare între granițele administrative sau politice.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 8
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Pentru a răspunde la această întrebare. trebuie să avem în vedere mai multe aspecte care contribuie la avantajele/dezavantajele subiectului nostru. În primul rând, există două tipuri de convergență: nominală și reală. Convergența nominală vizează o îndeplinire a criteriilor Tratatului de la Maastricht în vederea participării la cea de-a treia etapă a Uniunii Europene Monetare; practic această convergență reflectă un anumit grad de stabilitate macroeconomică și reprezintă un criteriu obligatoriu pentru Uniunea Europeană Monetară. Convergența reală face referire la o apropiere a nivelurilor de dezbatere economică și socială ale țărilor analizate și nu reprezintă un criteriu obligatoriu. Astfel, convergența economică înseamnă înlăturarea diferențelor economice dintre țările bogate și cele sărace. În anul 2015, între statele membre ale UE existau încă diferențe în ceea ce privește gradul de dezvoltare (pe baza PIB-ului), fiind mai accentuate în interiorul țărilor. Raportul dintre cea mai bogată și săracă regiune dint-un stat variază între 22,6 în Marea Britanie, urmată de Franța cu (9,6), Germania cu (8,6) și România cu (6,0). De asemenea, nivelul de convergență economică poate fi măsurat pe baza datelor NUTS3 (cel mai scăzut nivel de agregare), apelând la două noțiuni (beta și sigma-convergență). Revenind al întrebarea noastră, pe baza acestor aspecte putem deduce dacă investițiile străine intra-europene și migrațiile sunt bune pentru convergență. Cu cât investițiile cresc, cu atât economia se va dezvolta în mare măsură, însă riscul depopulării este mare. Conform statisticilor, cu cât populația dintr-o țară emigrează într-o altă țară mai bogată, nivelul de populație din țara respectivă va scădea, iar în țara mai bogată va crește. Investițiile economice intra-europene vor crește, însă nivelul de populație de unde tinerii au emigrat va scădea și va deveni o țară săracă din toate punctele de vedere.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 9
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote