Is a bad road the best regional/local industrial policy?

No, because it makes imports and exports harder.
96% (22 votes)
Yes, because it allows local infant industries to develop.
4% (1 vote)
Total votes: 23

Comments

Protecționism economic sau comerț liber? Care este cea mai bună cale de urmat pentru a dezvolta economic o regiune? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie, mai întâi, să introducem conceptul de ”economii de scară” și ulterior să aplicăm ambele modele asupra acestui concept. Când vorbim despre economii de scară punem accent pe reducerea costului unitar prin intermediul vânzării unei cantități cât mai mare a produsului final. Spre exemplu, dacă dorim să producem automobile și vom plăti 80.000 de dolari pentru matrița acestor automobile și alte costuri inițiale, va trebui să producem și să vindem cât mai multe automobile pentru a reduce costul unitar. Dacă vindem o automobilă la prețul de 10.000 de dolari, câștigurile vor începea să apară abia după a 8-a mașină. Criticii modelului neoclasic (model care afirmă existența unui randament descrescător al producției și conform căruia un capital mai bun va corespunde cu o productivitate mai mare ) afirmă că în ceea ce privește economiile de scară, industriile ”copile” (acele industrii abia apărute pe piață, denumite în engleză Infant industries) sunt dezavantajate deoarece nu pot ține pasul cu marile industrii internaționale sau naționale care activează în același domeniu. Ultimele, produc în scară mult mai largă iar acest avantaj determină atât o reducere mai amplă a costului unitar cât posibilitatea de-a vinde la prețuri mai ”convenabile” produsele. O soluție pentru dezvoltarea economiei de scară a industriilor copile ar fi protecționismul economic, afirmă unii politicieni și economiști . Acest protecționism ar putea părea o inițiativă bună, însă este extrem de riscantă. Dacă în unele țări precum SUA (după obținerea independenței în 1776) acest lucru a funcționat, în altele precum Brazilia sau Argentina a fost dezastruos. Protecționismul economic pentru dezvoltarea industriilor copile poate fi aplicat, însă în cazuri extrem de rare și acolo unde există certitudinea ca respectiva industrie va excela. Astăzi, în Uniunea Europeană și nu numai, se vorbește despre protecționism economic în ceea ce privește industria panourilor solare pentru a contracara hegemonia chineză în această industrie, însă incertitudinile sunt foarte multe iar riscul de-a eșua, de asemenea, este foarte mare (posibilitatea ca alte surse de energie să fie mai bune, impunerea unor tarife de către China pentru produsele din țările europene, etc.). Economiile de scară sunt caracterizate de mai mulți factori, precum istoria sau geografia. Țări cu deschidere la mare și la oceane precum Franța sau Spania sau țări a căror istorie a evoluat împreună cu economia capitalistă precum Elveția vor fi mult mai avantajate decât altele. De ce? Deoarece, în majoritatea cazurilor, propria industrie și propria piață națională nu sunt de ajuns pentru dezvoltarea economică iar posibilitatea de-a importa și de-a exporta din alte colțuri ale lumii nu doar că va conta foarte mult, ci va fi principalul motiv de creștere economică a unei țări. Aici introducem comerțul liber ca alternativă la protecționismul economic. Este adevărat că acesta favorizează marile industrii deoarece produc în scară mult mai largă și că, deseori, defavorizează muncitorii însă, cum spunea și Adam Smith, unele țări produc anumite bunuri mai bine decât altele. Germania, spre exemplu, e renumită în producția de automobile, Franța în producția de vinuri sau Elveția în producția de ceasuri. Dezvoltarea unei regiuni depinde extrem de mult de posibilitatea sa de-a exporta sau importa iar prin această propoziție ajungem la concluzia că o stradă rea nu este deloc un lucru pozitiv pentru o regiune, deoarece împiedică aceste caracteristici esențiale ale comerțului liber. Cum rămâne cu ”industriile copile”? În această privință afirmăm că șansele lor de succes sunt extrem de mici, iar acest risc extrem de mare în protejarea lor ar putea crea daune economice dureroase (spre exemplu menținerea pe piața a unei industrii ineficiente, deteriorarea relațiilor internaționale prin ”tarife reciproce” inutile, distorsionarea pieței, etc.).
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 22
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Ca să putem răspunde la această întrebare trebuie să clarificăm câteva noțiuni, cea de ,,economie de scară” și ,,industrii incipiente/tinere/copile”. Mai simplu fiind explicat economia de scară reprezintă avantajele de cost care apar o dată cu creșterea producției unui produs, adică ele apar datorită relațiilor inverse dintre cantitatea produsă și costurile fixe per unitate, cu cât este mai mare cantitatea unui bun produs cu atât este mai mic costul per unitate deoarece aceste costuri se împart la un număr mai mare de bunuri. Ceea ce ține de industriile copile, adepții protecționismului consideră că statul ar trebui să susține dezvoltarea și înființarea unor noi industrii, ulterior după ce acestea depășesc faza de început și devin capabile să facă față concurenței de pe piață, statul ar trebui să renunțe la protejarea lor, este momentul în care statul urmează să obțină profit în schimbul sprijinului pe care i l-au oferit. În teorie pare să fie un plan ok însă este foarte riscant să aplici un astfel de model, pentru că practic nu ai nici o garanție, iar șansele de eșec sunt foarte ridicate. Mai mult decât atât când este exact momentul ca acelor industrii sa li se taie ,, sprijinul” sau în ce moment pot fi ele considerate mature? O contribuție semnificativă în acest sens l-a avut John Stuard Mill care considera că protecția trebuie limitată doar la industriile care oferă o siguranță solidă iar producătorii nu ar trebui să se aștepte ca protecția să le fie oferită mai mult decât este necesar. O alternativă ar fi liberul schimb, în special pentru acele țări care nu pot depăși problemele economice folosind doar propria piață națională, ajungem la răspunsul întrebării, ca să poți crește economia unei regiuni în asemenea condiții ai nevoie să imporți și să exporți, acest lucru poate să fie foarte complicat dacă calitatea drumurilor nu-ți permite acest lucru ( mai ales dacă nici poziționarea geografică nu-ți oferă prea multe avantaje). În concluzie pot spune că nu, cu siguranță drumurile rele nu favorizează în nici un fel politica industrială a unei regiuni, astăzi utilizarea normelor și barierelor prin care protecționismul urmărea să-și protejeze companiile de concurența externă nu mai sunt relevante în special pentru anumite țări/regiuni.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 24
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Din prisma argumentelor economiei de piață, în genere din prisma economiei, răspunsul cu siguranță este nu, un drum bun nu este cea mai bună politică industrială. Trecând de la metaforă la realitate, protecționismul economic este o măsură adoptată de executive pentru a proteja producția locală, producătorii și industriile din interiorul granițelor numite în literatura de specialitate infant industries, industriile premature am putea spune noi, până acestea vor putea să concureze pe piața externă cu alți producători (această idee de a se încrede în capacitatea companiilor din sectorul industrial de a se dezvolta pleacă de la premisa economiei de scară care afirmă că toate costurile de producție scad sau se ameliorează ce motiv ce se produc mai multe unități, astfel că statul îi oferă o piața internă de desfacere, „obligând” cetățeanul să achiziționeze acel bun care deseori e mai scump decât cele produse în exterior, dar neagă convingerile economiștilor care aclama lipsa know-how-lui în industriile cu pricina, ori în administrație, care duc la bunuri de slabă calitate de cele mai multe sau inutile). Un alt argument care contrazice protecționismul economic este legat de resursele pe care un stat le are, acesta ne putând avea anumite industrii, fiind nevoit să importe ori materie primă, ori produse finite, iar o măsură protecționistă ar determina stabilirea unor taxe pe importurile ce le face țara protecționistă economic, iar dacă măsurile vor privi toate industriile, atunci se va observa că lipsa economiei libere generează o instabilitate economică care culminează cu creșterea ratei șomajului și a inflației, diminuarea calității și cantității bunurilor, umări cauzate de lipsa unor companii străine care să angajeze și să ofere concurență. Răspunsul poate fi da, măsurile protecționiste sunt acceptabile, dacă privim dintr-o perspectivă, aș putea spune, naționalistă, pentru protejarea independeței economice, pentru a feri statul de posibile sanțiuni economice viitoare, impuse de alte state, dar discuția aceasta rămâne deschisă pentru că sanțiunile au fost emise pentru acțiunile și politica statului, și doar o simpla corectare a atitudinilor și compotamentului statelor elimină sancțiunile. Terminând în aceeași notă cu metafora, nedezvoltarea infrastructurii unui stat nu este benefică nici industriilor premature locale, nici țării însăși.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 17
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Is a bad road the best regional / local industrial policy? Well, to answer this question, we need to define the following terms: "economies of scale" and "fledgling / young / child industries". When we talk about economies of scale we focus on reducing the unit cost by selling as much of the final product as possible. With regard to emerging industries, proponents of protectionism believe that the state should support the development and establishment of new industries. Once they go beyond the start-up phase and become able to cope with market competition, the state should give up protecting them, at which point the state will make a profit in return for its support to the fledgling industry. "Child" industries are at a disadvantage because they cannot keep up with large international or national industries operating in the same field. Their chances of success are extremely low, and this extremely high risk in their protection could create painful economic damage (for example, maintaining an inefficient industry on the market, deteriorating international relations through unnecessary "reciprocal tariffs", market distortion, etc. ). A solution for the development of the economy of scale of children's industries would be economic protectionism, say some politicians and economists. This protectionism may seem like a good initiative, but it is extremely risky. Economies of scale are characterized by several factors, such as history or geography. Countries open to the sea and oceans such as France, Spain, Switzerland will be much more advantaged than others. Because, in most cases, its own industry and its own national market are not enough for economic development and the possibility of importing and exporting from other parts of the world will not only matter a lot, but will be the main reason for growth. economic development of a country. Here we introduce free trade as an alternative to economic protectionism. In conclusion, in order to grow the economy of a region you need to import and export, this can be very complicated, especially if geographical positioning does not give you an advantage in this regard.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 13
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Elvetia nu are acces la mare. Trebuie sa corectezi asta.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

Pentru a răspunde la această întrebare trebuie, mai întâi, să definim conceptul de ”economii de scară”. Economia de scară este un termen ce descrie ceea ce se întâmplă atunci când cantitățile de factori utilizați în producție cresc. Mai concret, o întreprindere își reduce costurile unitare producând mai multe bunuri sau servicii și, pe măsură ce crește producția, costurile medii scad prin repartizarea costurilor fixe asupra unei producții mai mari. Când vorbim de industriile copile, adepții protecționismului consideră că statul ar trebui să susțină dezvoltarea și înființarea unor noi industrii, ulterior după ce acestea depășesc faza de început și devin capabile să facă față concurenței de pe piață, statul ar trebui să renunțe la protejarea lor și acela este momentul în care statul urmează să obțină profit în schimbul sprijinului pe care i l-au oferit, dar așa cum a specificat și John Stuard Mill pentru o siguranță mai mare protecția trebuie limitată doar la industriile care oferă o siguranță solidă iar producătorii nu ar trebui să se aștepte ca protecția să le fie oferită mai mult decât este necesar. În concluzie, drumurile rele nu favorizează în niciun fel politica industrială a unei regiuni deoarece există alte chestiuni mai importante ce trebuiesc îndeplinite.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 15
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie sa definim termenul de ,,economii pe scara”. Economia de scară reprezintă avantajele de cost care apar o dată cu creșterea producției unui produs, adică ele apar datorită relațiilor inverse dintre cantitatea produsă și costurile fixe per unitate, cu cât este mai mare cantitatea unui bun produs cu atât este mai mic costul per unitate deoarece aceste costuri se împart la un număr mai mare de bunuri. Criticii modelului neoclasic (model care afirmă existența unui randament descrescător al producției și conform căruia un capital mai bun va corespunde cu o productivitate mai mare ) afirmă că în ceea ce privește economiile de scară, industriile ”copile” (acele industrii abia apărute pe piață) sunt dezavantajate deoarece nu pot ține pasul cu marile industrii internaționale sau naționale care activează în același domeniu. Ultimele, produc în scară mult mai largă iar acest avantaj determină atât o reducere mai amplă a costului unitar cât posibilitatea de-a vinde la prețuri mai ”convenabile” produsele. O soluție pentru dezvoltarea economiei de scară a industriilor copile ar fi protecționismul economic, afirmă unii politicieni și economiști . Acest protecționism ar putea părea o inițiativă bună, însă este extrem de riscantă. Protecționismul economic pentru dezvoltarea industriilor copile poate fi aplicat, însă în cazuri extrem de rare și acolo unde există certitudinea ca respectiva industrie va excela. Economiile de scară sunt caracterizate de mai mulți factori, precum istoria sau geografia. Țări cu deschidere la mare și la oceane precum Franța sau Spania sau țări a căror istorie a evoluat împreună cu economia capitalistă precum Elveția vor fi mult mai avantajate decât altele. Deoarece propria industrie și propria piață națională nu sunt de ajuns pentru dezvoltarea economică iar posibilitatea de-a importa și de-a exporta din alte colțuri ale lumii nu doar că va conta foarte mult, ci va fi principalul motiv de creștere economică a unei țări. Este introdus comerțul liber ca alternativă la protecționismul economic.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 7
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Această întrebare o putem privi atât obiectiv, cât și subiectiv. Inevitabil se întâmplă ca o politică industrială locală/regională să fie un drum greșit, dar sunt cazuri unde nu este nici cel mai bun drum. Astfel, depinde de producția unei firme și de costuri. Scopul principal este acela: cu cât produci mai mult și scazi costul unitar la costul mediu, atunci vei avea mai multe șanse de câștig; crește numărul de cumpărători pe piață, cresc și investițiile. Cel mai important factor pentru a demonstra echilibrul politicii industriale este economia de scară. Acest factor prezintă o sumedenie de statistici atât pe plan local, cât și regional. O întreprindere realizează economii de scară atunci când își reduce costul unitar al produsului pentru a realiza mai multe bunuri și servicii, practic costurile scad, iar producția crește. Cu siguranță calitatea produsului este importantă în măsura bunei funcționări economice al întreprinderii. Cu cât produsul este calitativ și costurile fixe scad, cu atât producția este mai mare, iar întreprinderea nu poate intra în faliment. Pe măsura acestei teorii economice, plus alte concepții asemănătoare ale economiștilor, cu siguranță o politică industrială care funcționează corespunzător nu poate duce pe o cale greșită. De asemenea, politica industrială face apel la poziționarea geografică pentru că infrastructura zonei respective, numărul de locuitori și colaborarea cu alte companii din zonă poate duce la dezvotarea economică al politicii industriale, la politica de stat/externă, iar aici ne referim la import/ export cu deschiderea la mare, oceane, granițe care deține avantaje economice. Nu ne putem limita doar la un singur aspect când vine vorba de politica industrială locală/regională, economiștii au teorii referitoare la acest lucru.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 12
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Una din discutiile cele mai controversate ale economistilor si a oamenilor politici este cea dintre protectionismul economic vs. Comertul liber. Fiecare are avantajele si dezavantajele ei insa un drum prost pe care a pornit o economie cu siguranta este mai bun decat niciun drum. Economia neoclasica se bazeaza pe convergenta, adica pe randamentul de crestere. Insa sunt unii autori care considera ca convergenta nu ajunge si astfel acestia considera ca economia de scara este un factor important. Economia de scara prescupune ca costul unitar sa fie redus o data cu cresterea cantitatii produse. Spre exemplu, pretul unui autotorism cuprinte costuri fixe si costuri suplimentare astfel incat cu cat produci mai mult cu atat va scadea costul de cumparare cat si cel de productie, astfel vei reusi sa produci mai mult la un pret mai scazut avant un profit mai mare. Ce se intampla totusi cu industriile copile si cum putem face ca acestea sa nu intre in faliment deoarece nu reusesc sa devina destul de competitive? Argumentul vehiculat de multi este cel al protectionismului, care in teorie mi se pare cel mai bun, insa din pacate realitate nu prea pare sa-i dea dreptate. Prin aceste metode protectioniste, protejam economia nationala prin anumite subventii sau taxe foarte mari de import ale altor produse care il descurajeaza, si o ajutam in anumtie puncte cheie pentru a le incuraja si sprijini sa devina competitive pe plan international. Daca nu protejezi o industrie inca de la inceput aceasta poate sa nu creasca la rangul de economie de scara si astfel sa devina competitiva. Insa aceasta este o protectie temporara. Tin sa cred ca o maniera protectionista de abordare a economiei in cazul industriilor infantile poate fi un frumos start catre o competitivitate crescuta pe plan international. Cum am spus fiecare politica poate avea downside-urile ei. Putem spune la fel ca Adam Smith ca o tara nu poate fi buna pe toate planurile, fiecare fiind bun intr-un anumit sector, asfel geografia si resursele unui stat sunt foarte importante, nu putem avea ulei de masline in Romania la calitatea si pretul celui din Grecia. Istoria reprezinta de asemenea un bonus, caci unele state au inceput mult mai devreme decat altele dezvoltarea unor anumite industrii, ceea ce ii face mult mai experimentati si avantajati din punct de vedere economic. Mai mult exista foarte multi politicieni care se pot folosi de aceste masuri protectioniste pentru a investi in firme fantoma sau ale prietenilor. Este greu sa gasim un context favorabil 100% protectionismului, desi acesta a dat roade in SUA, nu putem spune acelasi lucru si despre Brazilia. Observam cum abordarea protectionista poate avea beneficii asupra industriilor infantile atunci cand resursele puse la dispozitie se utilizeaza in mod etic, si poate avea si neajunsuri privind importurile si exporturile. Insa nici in cazul comertului liber nu se poate vorbi numai de beneficii. Poate fi benefic ca intr-un stat sa intre produse straine ale unor firme competitive pe piata la un pret foarte mic. Dar exista si alte dezavantaje. Se poate ca un stat sa fie dependent de importuri si sa se neglijeze ceea ce se produce intern, astfel distrugandu-se multe industrii interne care nu mai au parte de cerere caci exista o oferta pe piata mult mai ieftina, de aici pierdandu-se nenumarate locuri de munca. Cum am putea spune si in cazul Romaniei, un stat dependent de importuri poate ajunge piata de desfacere pentru anumite produse de calitate inferioara, milioane de terenuri agricole ar fi lasate in paragina, iar milioane de oameni ar fi nevoiti sa caute locuri de munca in alte sectoare sau in alte tari. Astfel, chiar daca este un argument riscant, eu as sustine protectionismul anumitor sectoare atunci cand este necesar, cum ar fi revitalizarea unei industrii sau chiar inceperea sa insa in limite foarte precise din punct de vedere legal. Dupa ce acestea ar ajunge la o economie de scara si ar deveni competitive, masurile protectioniste pot fi scoase iar liberul comert isi poate cursul normal. Bineinteles ca fiecare masura va fi luata luand in considerare resursele naturale si istoaria fiecarui stat, insa cred ca un protectionism moderat poate ajuta foarte mult tarile subdezvoltate sau in curs de dezvoltare. Pentru a ajuta spre exemplu regiunea de est a Romaniei se pot impune anumite metode protectioniste asupra merelor pentru a reusi cresterea la o economie de scara a productiei de mere de itesti si alte sucuri sau derivate.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 18
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Pana in secolul al XVII-lea, economia unui stat era concentrata pe un singur lucru : sa produca cat mai multe lucruri in interiorul granitelor si sa nu depinda de factori externi. Aceasta strategie, era numita mercantilism. Acest model, a fost urmat si de SUA, capatand o noua denumire, anume PROTECTIONISM. Protectionismul presupune dezvoltarea economiei interne, ce este in continuu amenintata de companii internationale, astfel fiind descurajati intreprinzatorii locali. Pentru a evita acest lucru, exista conceput de "industrii infantile", ce presupune sustinere financiara din partea statului, in ideea ca aceste firme mai mici se vor dezvolta in timp si vor putea concura cu marile companii. Totusi, aceasta metoda reuseste foarte rar, doar in cazurile in care acea firma infantila se baza pe un produs sau un serviciu necesar, util si accesibil. Pentru a evita acest risc, a fost dezvvoltat un concept nou, cel al pietei libere. Acesta presupune comertul. Statele ce produc anumite bunuri, la un cost de productie mic, vor produce acest bun in masa pentru a-l da la schimb altor state, ce vor oferi alte bunuri ce nu pot fi produce in statul initial. Adam Smith explica acest lucru foarte simplu: daca Anglia produce foarte ieftin, dar pentru vin investeste mai mult, iar Portugalia produce foarte ieftin vin, dar produce lana mult mai greu, atunci aceste 2 state se pot concetra pe fructificarea productiilor specifice (langa in Anglia si vin in Portugalia) pentru ca ulterior sa faca schimb de bunuri. Daca Anglia investe 10 lei pentru 10 kg de langa si 50 de lei pentru 10l de vin, cu 1000 de lei ar putea produce fie 1000kg de lana fie 200l de vin. In schimb, Portugalia produce 10l de vin cu 10lei si 10kg de langa cu 25lei. Este evident faptul ca ar fi benefic pentru ambele economii sa exporteze bunul pe care-l produc mai ieftin si sa importe la un pret redus ceea ce altii produc mai ieftin. Din aceasta cauza, drumurile proaste ar periclita exporturile si importurile, iar astfel statul ar fi blocat doar in productia interna.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 19
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote