Why does Romania grow faster than Germany?

Because Romanians work longer hours and harder.
1% (1 vote)
Because Romanians save a larger proportion of their earnings to invest in tools that increase their productivity.
9% (7 votes)
Because the same amount invested on capital increases productivity more in Romania than in Germany.
88% (71 votes)
Because Romanians have so few highways that they have to spend so little in repairing them.
1% (1 vote)
Because Romanians are more innovative, so their technology improves faster.
1% (1 vote)
Total votes: 81
Link: 
https://www.ceicdata.com/en/indicator/germany/gross-savings-rate
https://www.ceicdata.com/en/indicator/romania/gross-savings-rate

Comments

- 15 May, 2020 - 19:43
Pentru a răspunde la întrebare este nevoie să trecem în revistă anumiți termeni. În economie, și acest lucru explică fluxul circular al economiei, producția trebuie să fie egală cu consumul, cu alte cuvinte, ceea ce produci e ceea ce cheltuiești, cu cât produci mai mult, cu atât vei consuma mai mult. Producția cuprinde patru componente: capitalul, resursele naturale, forța de muncă și tehnologia. Modelul Harrod Domar arată că creșterea economică este determinată de două elemente: economiile, precum și rata de economisire și productivitatea investițiilor în capital. Economiile investite în capital cresc productivitatea, un element cheie al creșterii economice. Un argument primordial pentru care unele state au o creștere economică mai mare decât a altora. Un capital mic înseamnă investiții mai eficiente care aduc o productivitate crescută și astfel rata creșterii economice are o traiectorie ascendentă. Reciproca este valabilă, un capital mare este ineficient. Acest lucru are ca explicație deprecierea capitalului, fondurile pentru reparațiile și înlocuirea capitalului existent vor fi mai mari în cazul capitalului mai mare. De asemenea, o altă explicație este dată de randamentele descrescătoare. Acestea arată că cu cât cantitatea unui produs este mai mare, cu atât eficiența și calitatea acestuia scad. Pentru a ne raporta la întrebare, România are o creștere economică mai mare decât cea a Germaniei, pentru că România are un capital mic în timp ce al Germaniei este mai mare. Ce înseamnă acest lucru? Productivitate României este mai scăzută, însă economiile existente investite în capital vor crește productivitatea. Pe lângă asta, în cazul Germaniei, investițiile adiționale în capital vor fi mai puțin eficiente. Fiind un stat dezvoltat, investițiile vor reprezenta mentenanța și reparațiile capitalului existent în timp ce în România, investițiile în capitalul mic vor aduce o producție mai mare. Un lucru de luat în considerare este diferența dintre PIB- urile celor două state. PIB- ul României este în jur de 250 milioane de dolari pe când al Germaniei este de 4 trilioane de dolari, fiind și cea mai mare economie europeană. În acest sens, o creștere economică la nivelul statului român este mult mai mică comparativ cu una a statului german. Un alt lucru de luat în considerare este gradul de dezvoltare al celor două țări. Germania, spre deosebire de România, este un stat dezvoltat. Astfel, în timp ce Germania investește în alte țări, ceea ce aduce profit, România este cea în care alte state investesc capital datorită forței de muncă ieftine și concurenței scăzute.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 25
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

- 15 May, 2020 - 21:16
Am aflat din lecţiile trecute faptul că bogăţia unui stat este măsurată prin PIB-ul pe care acesta îl acumulează, iar acesta nu reprezintă altceva decât valoarea de piaţă a tuturor bunurilor produse pe un teritoriu într-o anumită perioadă de timp. Cu toate acestea, este deosebit de important să punem accentul pe economia crescândă a unor state, care ascunde în realitate diferenţele dintre ţări, ajungându-se la analiza conform căreia, unele state, deşi au un PIB per capita mai mic decât altele, înregistrează totuşi o creştere economică mult mai mare. Putem încadra în această situaţie şi diferenţa de creştere înregistrată de România în comparaţie cu cea înregistrată de Germania. Cunoscute fiind diferenţele dintre salariile minime pe economie, ratele şomajului şi calitatea condiţiilor de trai dintre cele două, ni s-ar părea ciudată afirmaţia „nivelul de creştere înregistrat de România este mai mare decât cel înregistrat de Germania.” Acest fenomen necesită o analiză succintă pentru o mai bună înţelegere. Pentru început, este necesar să înţelegem că productivitatea determină creşterea PIB-ului şi implicit clasificarea unui stat ca stat bogat sau sărac. Productivitatea la rândul ei este susţinută de 3 factori. Primul este reprezentat de forţa de muncă-care este indispensabilă oricărei industrii, determinând într-o oarecare măsură nivelul de producţie realizat, dar şi profitul înregistrat de o companie, profit care este semnificativ mai mare în ţările sărace sau în curs de dezvoltare, ţări în care companiile dispun de o forţă de muncă mai mare la un preţ mai scăzut comparativ cu statele dezvoltate, a căror forţă de muncă este mai scumpă. Al doilea factor este reprezentat de capital, despre care ştim că reprezintă un bun utilizat pentru realizarea altor bunuri. Ultimul factor este tehnologia utilizată pentru corelarea primelor două, iar productivitatea foarte crescută a statelor care dispun de cele mai avansate mijloace tehnologice este dovada că şi acest factor poate face diferenţa. Acum că ştim care sunt factorii care determină rata productivităţii, este importanta şi să menţionăm idealul economic care determină maximul productivităţii. Acesta constă în utilizarea unui minim atât în ceea ce priveşte resursele, cât şi în privinţa forţei de muncă. În acest mod ai posibilitatea de a intra pe piaţă cu un produs competitiv, la un preţ relativ mic faţă de ceilalţi competitori. Acest exemplu poate fi observat şi în practică, nu doar în teorie. El se numeşte China, despre care ştim că în ultimii 30 de a ani a înregistrat o rată a creştere, în medie, de 10% utilizând tocmai modelul explicat. Conform fluxului circular al economiei, pentru a determina o creştere trebuie sa cheltuieşti mai putin decât cantitatea pe care o consumi. Acest lucru în economie este reprezentat de economiile pe care oamenii decid să le facă. Această economisire îţi permite mai târziu să investeşti înntr-un nou capital pentru o creştere şi mai mare. Modelul Harrod-Domar este utilizat în economia dezvoltării şi explică această situaţie luând în calcul rata de creştere a unei economii în termeni de nivel economisire şi capital. Cu toate acestea, modelul de faţă sugerează că nu există un motiv natural pentru ca o economie să aibă creştere echilibrată , ci mai degrabă tot capitalul economisit merge spre capitalul tehnic. Cu alte cuvinte, daca rata economisirii este mai mare într-un stat decât în altul, cu siguranţă cel din prima situaţie îşi va permite să investească mai mult în capital tehnic pentru a determina o productivitate mai mare. Întorcându-mă la întrebarea „de ce creşte mai repede economia României comparativ cu cea a Germaniei?” pentru a oferi un răspuns succint mă voi lega de trei cuvinte cheie care în economie sunt foarte importante:capital, productivitate, convergenţă economică. Despre capital s-a tot vorbit, însă când vine vorba de România, capitalul pe persoană este mic şi acest lucru nu este condamnabil având în vedere trecutul comunist pe care oamenii l-au trăit şi a cărui efecte se resimt şi în prezent. Capitalul şi productivitatea sunt interconectate, astfel, dispunând de un capital redus şi productivitatea va fi la fel. Deşi la prima vedere nu ar părea că în aceste condiţii România nu poate înregistra o creştere mare, lucrurile nu stau chiar aşa, iar pentru a explica acest fenomen mă voi ajuta de ultimul cuvânt cheie şi anume, convergenţa economică. Acest fenomen este întâlnit atunci când o ţară săracă sau în curs de dezvoltare ajunge din urmă economia unui stat bogat. Deşi pare destul de ciudat, de multe ori acest lucru este încurajat tocmai de ţările bogate, care ajung să fie investitoare statelor mai defavorizate deoarece randamentul pe care îl obţin este mai mare decât în propriile ţări. Acest lucru este favorizat şi de mâna de lucru mai ieftină din ţările sărace care determină ca profitul investitorului este implicit mai mare. Nu putem încheia această analiză fără să vorbim şi despre deprecierea capitalului, care reprezintă un impediment în creşterea economică. Aşadar, având un capital foarte mare, Germania este mai productivă, însă acest capital trebuie întreţinut, iar problema este că de multe ori întreţinerea sau repararea capitalului este mai scumpă decât achiziţionarea unuia nou. Astfel, neavând un capital atât de mare este improbabil ca în România acesta să se deprecieze precum în Germania.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 27
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

- 15 May, 2020 - 22:36
Super Simple Solow Model ne explică de ce România crește mai repede decât Germania. Mai întâi trebuie reținut că elementul cheie este productivitatea. Cu cât o țară produce mai mult cu atât ea crește mai mult. România a fost o țară săracă care nu avea foarte mult capital, dar avea resurse și forță de muncă ce deținea cunoștințele si aptitudinile necesare dezvoltării. Prin faptul că a început să investeacă în capital, a inceput să devină mai productivă. Prin faptul că în ultimii 10 ani și-a mentinut forța de muncă, a venit an de an cu ideile inovatoare și a dobândit și capital, a crescut si mai mult. Diferența dintre România și Germania conform modelului Super Simple Solow este că Germania are deja foarte mult capital și tot ceea ce investește se folosește pentru a înlocui ceea ce s-a stricat. Așadar nu beneficiază de pe urma capitalului nou achiziționat. In schimb, pentru că Romania a început aproape de la 0, fiecare investiție în capital duce la o productivitate mai bună și respectiv la o creștere economică mai mare.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 24
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

- 16 May, 2020 - 10:37
Creșterea economică reprezintă variația pozitivă a producerii de bunuri și de servicii într-o economie pe o perioadă determinată, în general îndelugată. Creșterea economică se măsoară prin PIB(produs intern brut). Analizând statele și nivelul lor de creștere economică, se poate observa faptul că Germania deși produce mai mult decât România, având PIB-ul(3,948 trilioane USD Germania-239,6 miliarde USD- România) mai mare în comparație cu România, la noi economia crește mai repede decât în Germania. În prezent, în România este înregistrată o creștere de 4% pe an, în timp ce în Germania este înregistrată o creștere de 1-2% pe an. Între aceste două țări poate fi observat un caz de convergență economică, și anume, România, o țară mai săraca în comparație cu Germania, crește mai rapid decât cea din urmă(economiile lor se apropie). Pornind de la acest fapt, consider că trebuie să avem în vedere faptul că România are în spate un istoric bazat pe un regim comunist încheiat acum 30 de ani fiind în prezent un stat democratic în curs de dezvoltare iar în cazul României, termenul cheie este productivitatea. România îsi produce capitalul pe care nu îl avea. În schimb, Germania investește foarte mult din economii în ”renovarea” capitalului, stagând creșterea economică. În România nu este necesar să se repare mașinăriile ci prioritară este achiziționarea lor. Productivitatea, termenul menționat anterior, depinde de 4 factori importanți, și anume, capital fizic, forță de muncă, tehnologie și resurse naturale. De asemenea, România este un stat sărac care tinde să crească mai rapid decât Germania, un stat bogat și dezvoltat, deoarece România investește mai mult. De asemenea, firme străine investesc în România, contribuind astfel la creșterea economică. Pe de altă parte, având în vedere diferența uriașă dintre PIB-ul Germaniei comparativ cu cel al României, care este semnfificativ mai redus, pot spune ca diferența creșterii economice a României se face la un nivel mai mic, având un PIB mai mic. De asemenea, ținând cont că România se află pe locul al doilea în lume ca număr de emigranți, aproximativ 4,5 miliarde de locuitori, un alt factor important care contribuie la creșterea economică este reprezentat de banii care ajung în țară prin intermediul acestor oameni(¬~25% din populația României). 20% Din PIB-u României este reprezentat de acești bani. În concluzie, consider că România beneficiază de o creștere economică mai mare decât cea a Germaniei datorită faptului că în țara noastră, o mare parte din economii este investită în noi mașinării și tehnologii care au scopul de a contribui la productivitate.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 23
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

- 16 May, 2020 - 11:14
Multă lume se întreabă de ce o ţară este mai bogată decât alta. O ţară cu un PIB mare este considerată bogată, PIB-ul pe cap de locuitor fiind folosit pentru a măsura standardul vieţii. Cert este că rata de dezvoltare şi condiţiile de viaţă diferă de la un stat la altul. Economiştii afirmă că principalul motiv pentru care unele ţări sunt bogate este productivitatea. Pentru a răspunde la întrebarea “De ce România creşte mai repede economic decât Germania?”, trebuie să definim ce reprezintă productivitatea. Economistul Gregory Mankiw defineşte productivitatea ca fiind cantitatea de bunuri și servicii produse de fiecare unitate de muncă. Unul dintre principiile economiei afirmă că standardul de viaţă al unei ţări depinde de abilitatea ţării de a produce bunuri şi servicii. Economia este ca un ciclu, ceea ce producem reflectându-se în ceea ce putem cheltui, iar ceea ce consumăm depinde de ceea ce producem. Productivitatea unui stat este determinată de factori precum capitalul fizic, forţa de muncă, capitalul uman, resursele naturale și cunoștințele tehnologice de care dispune un stat. Capitalul fizic reprezintă stocul de echipamente și structuri utilizate pentru producerea bunurilor și serviciilor. Cu cât există mai mult capital fizic la dispoziţia muncitorilor, cu atât aceştia pot fi mai productivi într-un timp mai scurt. Forţa de muncă este constituită de totalitatea oamenilor dintr-o ţară care sunt apţi de muncă. Cu cât mai mulţi oameni muncesc, cu atât productivitatea este mai mare. Însă, această productivitate ţine şi de capitalul fizic disponibil, dar şi de capitalul uman al oamenilor care muncesc. Capitalul uman este termenul economistului pentru cunoștințele și abilitățile pe care lucrătorii le dobândesc prin educație, instruire și experiență. Acesta include abilitățile acumulate în programele din copilărie, școala, liceul, colegiul și formarea la locul de muncă pentru adulți. Resursele naturale sunt aporturi în producție care sunt furnizate de natură, cum ar fi pământurile, râurile și depozitele minerale. Resursele naturale pot fi regenerabile (precum pădurile) sau neregenerabile (precum rezervele de petrol). State precum Arabia Saudită sau Qatar au ajuns bogate datorită resurselor vaste de petrol de care dispun, ca urmare a amplasării geografice. Cunoștințele tehnologice reprezintă înțelegerea celor mai bune moduri de a produce bunuri și servicii. Dacă anterior sectoare de muncă precum agricultura necesitau un aport mare de forţă de muncă, progresele tehnologice au redus aporturile necesare, făcând forţa de muncă disponibilă pentru a produce numeroase alte bunuri și servicii. Japonia reprezintă unul din statele care au beneficiat de pe urma avansului tehnologic, situându-se în prezent printre primele ţări din perspectiva PIB-ului. Analizând rata de creştere economică a celor două ţări europene, respectiv Germania şi România, putem observa că România creşte mai mult din punct de vedere economic decât Germania, în ciuda diferenţelor în ceea ce priveşte situaţia economică şi standardele de viaţă. Această rată distinctă poate fi explicată prin intermediul conceptului de randament descrescător. Conform randamentului descrescător, pe măsură ce stocul de capital crește, producția suplimentară produsă dintr-o unitate suplimentară de capital scade. Astfel, cu cât deţinem mai mult capital, care implicit va conduce la o productivitate mai mare, cu atât va trebui să alocăm o parte mai mare din productivitate pentru mentenanţa şi înlocuirea capitalului uzat, creşterea economică fiind încetinită. Unele state ating un prag de saturaţie a dezvoltării. Germania dispune de un capital vast şi este mai productivă decât România, având totodată un PIB pe cap de locuitor mai mare. Totuşi, capitalul vast necesită o parte considerabilă de producţie, ducând la o dezvoltare mai înceată. Faptul că România are puţin capital (precum fabrici, autostrăzi) face ca aceasta să se dezvolte mai rapid, toate economiile fiind îndreptate spre cumpărarea capitalului nou şi nu spre reparaţii ulterioare. Este mai ușor pentru o țară să crească repede dacă începe relativ săracă, aşa cum a păţit România ca urmare a perioadei comuniste, în care era interzisă acumularea capitalului de catre oameni. Acest efect al condițiilor inițiale asupra creșterii ulterioare poartă denumirea de efectul de catch-up, investiţiile mici putând creşte productivitatea considerabil. Ceea ce este produs trebuie economisit şi reinvestit pentru a produce mai mult. Problema reinvestirii în capital este că nu măreşte productivitatea la nesfârşit. Aceeaşi cantitate investită în capital în Germania generează o creştere economică mai mică decât în România datorită cantităţilor de capital existente în ambele ţări. Germania, ajungând la un nivel de saturaţie în privinţa capitalului existent, nu se va mai bucura de beneficii similare de pe urma achiziţionării de capital nou precum o va face România. Surplusul nu aduce atât de multe beneficii ca profitul iniţial. Consumul la rândul lui constituie o cauză a creşterii economice a României, fiind însă o creştere nesustenabilă. Problema este că România consumă mai mult decât produc, având totodată un deficit comercial datorită discrepanţei dintre importurile numeroase şi exporturile mici. O altă cauză a creşterii distincte poate fi reprezentată de gradul de investiţii diferit al celor două state. În timp ce Germania optează pentru investiţiile externe, România este mai degrabă o beneficiară a investiţiilor străine, ambele situaţii datorate disparităţilor economice. Datorită taxelor şi impozitelor mici, dar şi forţei de muncă ieftine (raportate la cele din străinătate), România este atractivă pentru investitorii din afară. Aceste investiţii străine directe duc la dezvoltarea României. În concluzie, răspunsul la întrebarea “De ce România creşte mai repede economic decât Germania?” are în vedere mai mulţi factori. Astfel, diferenţele de capital dintre cele două state, care fac ca Germania să cheltuiască o pondere mai mare din producţie pentru întreţinerea capitalului decât România (randamentul descrescător), alături de modul în care România obţine o creştere a productivităţii mai mare de pe urma investiţiilor în capital nou decât Germania (efectul de catch-up), consumul crescut şi investiţiile străine de care beneficiază România constituie cauze ale diferenţei de creştere economică dintre România şi Germania.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 25
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

- 16 May, 2020 - 11:14
Creșterea economică a statelor este un aspect cu care economia, în calitatea sa de știință dinamică, se ocupă. Aceasta poate fi măsurată prin intermediul unei serii de indicatori macroeconmici, însă economia reală pe termen lung se măsoară în lucruri. Unul dintre principiile economiei are în vedere fluxul circular al economiei, astfel că raportul dintre producție și consum trebuie să fie egal, ceea ce însemnă că tot ceea ce se consumă, trebuie să fie și produs. Productivitatea este definită de către economistul Gregory Mankiw ca fiind cantitatea de bunuri și servicii produse de către fiecare unitate de muncă. Un stat își poate crește productivtatea prin factori precum capitalul fizic, forța de muncă, capitalul uman, resursele naturale, dar și cunoștințele tehnologice. În ceea ce privește însemnătata acestora, dar și modul în care pot genera productivitate, ei bine, capitalul fizic face referire la echipamentele de care dispune o întreprindere în procesul de producere al unor bunuri sau servicii, iar cu cât există mai mult capital fizic, cu atât timpul destinat procesului de producție va fi eficientizat. Forța de muncă este constituită din totalitatea indivizilor dintr-un stat care sunt apți de muncă, iar creșterea forței de muncă poate adăuga un plus venitului național. Conceptul de capital uman este definit în „The Oxford Dictionary for the Business World” ca ansamblul de cunostinţe teoretice, generale şi de specialitate, al deprinderilor și abilităţilor de muncă însuşite sau acumulate în şi prin procesul de învăţământ şi formare profesională sau prin experienţa la locul de muncă. Toate acestea conduc la crearea de bunuri și servicii care produc venituri atât pentru individ cât şi pentru societate”. În țările emergente, capacitatea de absorbție a capitalului fizic s-a dovedit a fi scăzută, deoarece extinderea abilităților umane nu a reușit să țină pasul cu acumularea de capital uman. Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale și de minereuri, a terenurilor cultivabile, a pădurilor și apelor de care dispune o anumită țară. Dacă sunt gestionate eficient, acestea pot genera creștere economică, însă statele dezvoltate sunt acelea care sunt mai puțin dependente de resursele naturale pentru bogăție, datorită bazei pe care o au în capitalul infrastructural pentru producție (exemplul Emiratelor Arabe Unite a căror economie se preconizează că va rămâne durabilă, deoarece, pe lângă sectorul petrolier foarte dezvoltat, a conceput o politică de diversificare care reduce dependența de petrol și sprijină economia reală). Tehnologia reprezintă ansamblul metodelor, proceselor, operațiilor făcute sau aplicate asupra materiilor prime, materialelor și datelor pentru realizarea unui anumit produs industrial sau comercial. Cunoștințele tehnologice pot genera o creștere economică, deoarece eficentizează procesul de producție, prin reducerea timpului de lucru sau al costurilor aferente. Un bun exemplu care să ilustreze cum avansul tehnologic poate genera o creștere economică este Japonia care în prezent se află printre țările cu cel mai mare Produs Intern Brut. Există un acord general potrivit căruia procesele de creștere economică și acumularea de capital sunt interconectate, însă trebuie vazut dacă această premisă este aplicabilă și atunci când încercăm să explicăm de ce România înregistrează o creștere economică mai mare decât Germania, în condițiile în care Germania dispune de un capital mai mare. Ei bine, aici intervine conceptul de randament descrescător sau negativ, conform căruia pe măsura ce capitalul acumulat este mai mare, cu atât profitul obținut din unitățile suplimentare de capital va fi mai mic. Un bun exemplu este reprezentat de producția agricolă, atunci când folosirea sporită a factorilor de producție, cum ar fi munca și îngrășămintele nu mai fac posibilă creșterea cu același factor a producției. Acest lucru se datorează faptului că o cantitate mai mare de capital deși conduce către o productivitate mai mare, va necesita și investiții constante în repararea sau înlocuirea capitalului uzat. În perioada României comuniste oamenilor le era interzis să acumuleze capital, de aceea acum statul român deține puțin capital comparativ cu Germania, indiferent că este vorba despre fabrici sau autostrăzi. Cum cantitatea de capital este mai mică, investițiile în reparații sunt mai puține, în timp ce în Germania intervine deprecirea capitalului. De asemenea, aceasta diferență cantitativă este esențială atunci când analizăm procentul de creștere economică al celor două țări, deoarece aceeași cantitate investită în capitalul german va genera o creștere economică mai mică decât o va face în România. În Germania vorbim deja de un grad de saturație, în vreme ce în România vorbim de o faza incipientă a acumulării de capital, iar surplusul nu aduce la fel de multe beneficii ca profitul inițial. Un alt motiv pentru care România înregistrează o creștere economică mai mare decât cea a Germaniei ar putea fi generată de consum. Cu toate că aceasta nu este o creștere sustenabilă, iar România înregistrează un deficit comercial, deoarece importă mai mult decât reușește să exporte, atât ca valoare, dar și în ceea ce privește cantitățile. Un alt aspect care trebuie avut în vedere este că România beneficiază de investiții străine datorită forței de muncă ieftine, dar și a taxelor și impozitelor mai mici compartiv cu alte state, în vreme ce Germania se găsește mai curând în poziția de țară care investește în state precum România. Aceste investiții străine duc într-adevăr la dezvoltarea din punct de vedere economic a României. Concluzionând, atunci când analizăm comparativ creșterea economică a Germaniei și României și dorim să clarificăm de ce o țară cu un nivel de trai mai scăzut înregistrează un procent mai mare al creșterii economice comparativ cu statul mai dezvoltat, trebuie să avem în vedere o serie de aspecte precum cantitatea de capital deținută, gradul de investiții pe care la atrage, dar și aspecte precum consumul. Trebuie să ținem cont și de faptul că există un anumit proces de convergență care ar putea servi drept justificare, iar acesta are în vedere tendința la nivel global a țărilor în curs de dezvoltare de a avea o creștere economică mai mare decât a țărilor deja dezvoltate.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 24
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

- 16 May, 2020 - 15:17
Comparând cele doua țări, la prima vedere putem observa că Germania este mult mai dezvoltată economic, are o productivitate mult mai mare decât România, precum și PIB-ul pe cap de locuitor. Cu toate acestea, economia României crește cu 4% pe an, pe când cea a Germaniei cu 1-2%. Pentru a explica acest fenomen trebuie precizat faptul că în economie cantitatea de bunuri și servicii consumată trebuie să fie egală cu cea produsă. Pentru a înregistra o creștere economică este necesar ca o țară să producă mai mult decât consumă pentru a putea economisi, iar aceste economii să fie investite în capital. Tot acest proces se învârte în jurul unui termen cheie și anume: productivitatea. Creșterea economică a unei țări are la bază productivitatea iar aceasta depinde de câțiva factori: resursele umane sau forța de muncă, orele muncite și capitalul de care dispune, adică tehnologia care usurează și accelerează productivitatea. Alți factori de producție pot fi resursele naturale, instituțiile, inovațiile și leadership-ul. Astfel putem înțelege diferența dintre România și Germania. Creșterea productivității și faptul că România reușește să economisească mai mult decât Germania, îi permite să investească mai mult în capital, care ulterior îi va crește productivitatea. Însă nu doar economiile puse deoparte fac diferența dintre cele doua tări, ci și faptul că atunci când ai puțin capital, cum are România, este ușor să produci mai mult. În cazul Germaniei, care are stocul de capital mai mare, o mare parte din ceea ce produce trebuie investit pentru a menține capitalul. Fenomenul poartă numele de randamente descrescătoare. Productivitatea vine din capacitatea statelor de a produce bunuri și servicii. PIB- ul a crescut datorită consumului. Trebuie luat în calcul faptul că Germania este un stat dezvoltat, iar România are o economie slabă, în curs de dezvoltare și din acest motiv înregistrează o creștere economică mai mare decât Germania.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 24
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

- 16 May, 2020 - 19:37

https://www.ceicdata.com/en/indicator/germany/gross-savings-rate

https://www.ceicdata.com/en/indicator/romania/gross-savings-rate

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 0
Expert vote

- 17 May, 2020 - 11:44
Analizând perfomanțele economice a diferitelor state, vom observa faptul că produsul intern brut diferă semnificativ de la un stat la altul, prin urmare și calitatea vieții din acele state. Aici ne punem întrebarea, de ce în unele state PIB-ul și calitatea vieții sunt mai crescute decât în alte state? Răspunsul la această întrebare îl reprezintă productivitatea, astfel că unele state sunt mai productive decât altele. Productivitatea este măsura eficienței producție într-un stat. De aceea, cât va produce un stat, atât va consuma. Cu cât va produce mai mult, cu atât va consuma mai mult. Acest lucru ne demonstrează fluxul circular al economiei. Însă, nivelul productivității unui stat este influențat de câțiva factori, anume: capitalul , forța de muncă, resursele naturale și tehnologia de care dispune acesta pentru maximizarea producției. Modelul Homar Domar ne spune faptul că un factor important influențează creșterea economică , acela fiind rata de economisire. Astfel cu cât statul este capabil să economisească, el va putea investi in capital, unelte sau în ceilalți factori importanți ai producției. Aceste investiții în capital vor crește productivitatea. Însă, vom observa că unele state cu un capital mai mic, cum e cazul României, au o creștere economică mai mare decât alte state cu capitalul mai mare, cum este cazul Germaniei. De ce? În primul rând, PIB-ul României este mult mai mic decât cel al Germaniei. Iar o creștere economică în România nu ar avea același echivalent cu o creștere economică în Germania. În al doilea rând, un capital mai mic va investi mai mult în unelte și mai eficient ceea ce îi va permite să crească economic, iar un capital mai mare se va focusa pe înlocuirea capitalului depreciat și va avea o investiție ineficientă. Deoarece costurile reparațiilor vor fi mai mari în cazul unui capital mai mare. Astfel că investițiile curente din România vor crește productivitatea, însă în Germania economiile se întreaptă spre înlocuirea capitalului existent. De asemenea, Germania își îndreaptă investițiile către state străine mai sărace, iar în România statele bogate investec. De exemplu, extinderea companiei multinaționale Engie în România. Atunci când companiile străine investesc vor aduce cu ele tehnologia, experiența și vor crea locuri de muncă, ceea ce va contribui la creșterea PIB-ului statului în care se investește. Un alt lucru ce trebuie luat în considerare sunt randamentele descrescătoare, astfel, cu cât un produs este într-o cantitate mai mare eficența acestuia va scădea. Astfel că, în Germania investițiile adiționale vor fi ineficiente. Acest lucru explicând de ce România crește mai repede față de Germanie. Prin urmare, România reprezintă un stat cu capital mic unde economiile sunt îndreptate către investiții ceea ce îi permite să crească mai mult economic față de Germania care are un capital mare și își îndreaptă atenția către înlocuirea capitalului existent și de asemenea în investirea în statele mai sărace. Dar, nu putem compara creșterea economică a României care este mai mică decât o creșterea economică a Germania.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 23
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

- 17 May, 2020 - 13:07
Într-o economie tot ce produci şi consumi trebuie să fie egal. Înainte de a consuma trebuie să produci. Productivitatea depinde de instrumentele pe care le ai. Chiar dacă dispui de instrumente, trebuie să economiseşti. Producţia depinde de mai mulţi factori: forţa de muncă, orele de muncă, resursele naturale şi capitalul. Producţia creşte odată cu creşterea orelor muncite. Economisirea şi tehnologia ne fac mai productivi. Cu cât ai mai mult capital cu atât ai mai multe cheltuieli. Toate economiile le dedici capitalului sau reparaţiilor de capital. Economiseşti pentru investiţie. Trebuie să fie egală economisirea cu investiţia. Calitatea capitalului contează mult când produci. Este important să fii capabil să produci cât mai mult pe oră şi de asemenea este important să cheltuieşti mai puţin decât produci. De ce România creşte mai repede decât Germania? Este vorba despre convergenţă care reprezintă că ţările slab dezvoltate cresc mai repede decât cele dezvoltate. România creşte chiar şi cu 4-6% faţă de Germania care creşte cam cu 2%. De asemenea, investiţiile de capital în ţările nedezvoltate precum România sunt mari. Randamentul investiţiei este mai mare. Costurile şi taxele pentru investitori vor fi mai mici. O afacere în ţările slab dezvoltate aduce un profit mai mare. România se bazează mai mult pe investiţii externe decât interne. Un alt lucru important de precizat este că în România cantitatea de capital de persoană este mică. Investiţiile în capitalul mic vor aduce o producţie mai mare. Germania, fiind o ţară foarte dezvoltată, deţine foarte mult capital. Asadar, aceasta va cheltui foarte mult pe reparaţiile de capital.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 22
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote