Why does Romania grow faster than Germany?

Romania creste cu 4% sau chiar 6% fata de Germania care inregistreaza o crestere de aproximativ 2% deoarece invenstitiile de capital in tarile slab dezvoltate sau in curs de dezvoltate sunt mai mari. Deoarece Romania se bazeaza foarte mult pe investitiile straine si costurile sau taxele pentru investitori vor fi mai mici decat in tarile dezvoltate. De asemenea, avand PIB-ul pe cap de locuitor mai mic decat Germania, in Romania investitiile vor rezulta intr-o productie mai mare. Trebuie sa existe o paritate intre ceea ce este produs si ce este consumat. Productivitatea este corelata cu instrumentele pe care un stat le are. Productia este dependenta de o multitudine de factori precum orele de munca, resurse naturale, capital si forta de munca disponibila. Partea cea mai importanta este economisirea, indiferent de cate instrumente dispune statul, economisirea este absolut necesara. Aceste economii pot fi folosite fie pentru a creste capitalul, cum este in cazul Romaniei, de unde deriva si cresterea mai mare fata de Germania, fie in reparatiile de capital, dupa cum se vede in cazul Germaniei. Cu cat o tara produce mai mult pe ora si cheltuieste mai putin decat produce cu atat cresterea acesteia va fi mai mare. Astfel, in momentul de fata Romania isi distribuie economiile si initiativele pentru a creste capitalul, pe cand Germania, fiind o tara deja foarte dezvoltata, va cheltui foarte mult pentru reparatiile de capital, rezultand de aici diferenta de crestere intre cele doua state europene.

Din punct de vedere economic tarile lumii sunt foarte diferite ,sunt tari care cresc economic foarte putin si sunt tari care cresc foarte mult dar si foarte repede. Un exemplu bun este Romania , unde se inregistreaza o crestere economica de 4% pe an , pe cand in Germania se inregistreaza o crestere economica de 1% , 2% pe an. Totodata Germania produce mai mult si are PIB-ul pe cap de locuitor mai mare decat Romania. Pentru a inregistra cresteri economice trebuie sa avem productivitate. Productivitatea depinde de 3 factori : 1.forta de munca , 2.orele de munca si 3. Capitalul. Cum se face ca Romania inregistreaza rsteri mai mari decat Germania? Raspunsul aceste intrebari este productivitatea. La momentul actual Romania este in curs de dezvoltare ceea ce face productivitatea sa creasca , pe cand Germania este foarte dezvoltata din punct de vedere economic care are un capital foarte mare fata de Romania, dar de ce Germania are crsteri mici, pentru ca Germania investeste foarte mult, iar fiecare invenstitie devine tot mai neprofitablia, asta este ceea ce numim radament descrescator. Romania este o tara in care cantitatea de capital de persoana este o cantitate foarte mica, productivitatea este mica, dar avantajul este ca tot ceea ce economisesti poti sa dedici cantitatii de capital pe care o ai. Putem afirma ca Romania creste mai repede decat Germania datorita faptului ca in Germania se investesc economiile in reparatia capitalului, pe cand in Romania se investeste in capitalul deja existent. •

La prima vedere, faptul că o țară relativ săracă ca și România crește mai repede din punct de vedere economic decât o țara bogată ca și Germania poate ridica semne de întrebare. Aceasta creștere rapida însă nu este pozitivă din toate punctele de vedere. Pentru a înțelege acest fenomen trebuie sa explicam ce înseamnă bogăția unei țări. Specialiștii o măsoară în PIB, cu cât PIB-ul este mai mare, cu atât este țara mai bogata, iar în cazul celor doua țări analizate, Germania are un PIB mai mare. De asemenea, bogăția unei țări este determinată de productivitate, adică totalitatea produselor și serviciilor dintr-o țară, aceasta fiind influențată de forța de munca, resurse naturale, tehnologice și capital. Un aspect al creșterii economice în România este acela al forței de muncă mari, dar ieftine. Românii sunt dispuși să lucreze multe ore, ceea ce creste productivitatea, iar salariile nu foarte mari și taxele mici atrag investitori străini, ceea ce duce la dezvoltarea țării. Este relativ ușor ca o țara săracă care nu dispune de o infrastructură bogată sa crească în productivitate deoarece având putine autostrăzi, o parte mult mai mare a bugetului este cheltuita pe construirea unora noi, sau chiar în alte scopuri, decât pe repararea acestora. Acesta nu este un fapt neaparat pozitiv, însă facilitează productivitatea. Resursele tehnologice sunt foarte importante. Inovativitatea românilor a făcut ca tehnologia necesară în câmpul muncii, respectiv productivitatea, să crească. Deși nu a ajuns la nivelul Germaniei, România înregistrează un nivel mai mare a creșterii economice deoarece a pornit de la un nivel mult mai mic. În timp ce Germania are un capital mai mare și trebuie să investească în el pentru a-l întreține, România nu are de întreținut la fel de mult capital, restul putând investi într-unul nou. Putem spune deci, că economia este o reacție în lanț. Ca să consumi, trebuie să produci.

La momentul actual economia mondială este foarte variată deoarece există tari unde economia creste repede si simțitor, cum e si cazul României (4%) sau mai greu cazul Germaniei (1%-2%).Acest lucru are la bază modelul de creștere economică Harrod Domar care presupune ca creșterea depinde de cantitatea de muncă si capital. Mai multe investiți duc la acumularea de capital, ceea ce generează creștere economica. Producția depinde de 3 factori:forta de munca, orele de munca si capitalul. România înregistrează cresteri mai mari decât Germania datorită productivității, fiind o țară in curs de dezvoltare ceea ce face ca productivitatea sa crească. Germania are creșteri mici deoarece investește foarte mult iar fiecare investiție devine tor mai ne profitabila. Economia Germaniei este mai stabilă, iar cea a României nu a apucat sa se stabilizeze. O cantitate de capital investită in Germania va produce mai puțin decat aceeași cantitate de capital investita in România.

Economia Germaniei a crescut cu 0,6% în 2019, cea mai slabă performanţă din 2013 până în prezent. Cea mai mare economie din Europa, dependentă de exporturi, a înregistrat o răcire a pieţei faţă de anul precedent, pe fondul disputelor comerciale şi a slăbirii cererii din extern. În ritm anual, în trimestrul patru din 2018, comparativ cu perioada si milară din 2017, economia românească a înregistrat un avans de 4%, de aproape 4 ori mai mare decât media de 1,4% în Uniunea Europeană şi avansul de 1,1% în zona euro. Deoarece Romania se bazeaza foarte mult pe investitiile straine si costurile sau taxele pentru investitori vor fi mai mici decat in tarile dezvoltate. De asemenea, avand PIB-ul pe cap de locuitor mai mic decat Germania, in Romania investitiile vor rezulta intr-o productie mai mare. Creșterea economică s-a accelerat în România, în 2017, PIB-ul real fiind estimat să înregistreze o cifră record în perioada post-criză – 6,7% creștere. Principalul motor al creșterii a fost consumul privat, sprijinit indirect de reducerile de taxe și creșterile salariale din sectorul public și privat. Creșterea explozivă a consumului privat a determinat mărirea volumului de importuri, acest lucru făcând ca exporturile nete să acționeze ca o frână în calea creșterii PIB-ului real, în ciuda creșterii relativ puternice a exporturilor pe ansamblu. La momentul actual Romania este in curs de dezvoltare ceea ce face productivitatea sa creasca , pe cand Germania este foarte dezvoltata din punct de vedere economic care are un capital foarte mare fata de Romania, dar de ce Germania are crsteri mici, pentru ca Germania investeste foarte mult, iar fiecare invenstitie devine tot mai neprofitablia, asta este ceea ce numim radament descrescator Pe ce s-a bazat această creștere? În primul rând, pe creşterea puternică a consumului. Acesta a avut o ascensiune de aproape 20 la sută în primele șase luni, încurajat puternic de creşterile de salarii şi reducerile de taxe. Consumul creşte prea tare şi sunt stimulate importurile. Iar industria e plafonată. Şi sunt multe cauze aici. Oferta internă este limitată pentru a acoperi cererea. Pe de o parte, îi lipseşte gradul de sofisticare care să răspundă dorinţelor. Industria s-a dezvoltat mult în criză, dar s-a dus spre produse intermediare, cu cerere de export. Şi atunci cresc importurile. Ca urmare, urcă deficitul, evident că acest comerţ arată un consum ridicat. Sunt aşteptate, dat fiind acest plus de 6%, şi noi creşteri ale investiţiilor în economiei. Adică mai mulţi bani în fabrici şi uzine pentru a creşte producţia care să răspundă cererii. Aşa se întâmplă de obicei, e un decalaj între revirimentul consumului şi cel al investiţiilor. După creşterea salariilor bugetarilor şi reducerea TVA, românii s-au trezit cu mai mulţi bani în buzunar. Din păcate, însă, companiile din ţară şi investiţiile nu pot ţine pasul cu cererea. Aşa că deficitul balanţei comerciale creşte. Cu alte cuvinte, importăm masiv, şi trimitem indirect bani peste graniţe. Nu poţi să ai pe termen lung o creştere economică sustenabilă în condiţiile în care oferta internă creşte şi ea, dar nu atât de mult cât să susţină acest consum, şi diferenţa este acoperită din importuri mai mari. Deficitul balanţei comerciale a crescut în primele 6 luni ale anului cu aproape 40% faţă de anul trecut. Ritmul reformelor structurale a încetinit în ultimii ani, ceea ce a contribuit la divergenţa între dinamica PIB şi evoluţia indicatorilor de dezvoltare. Această divergenţă generează costuri ridicate, atât pentru generaţia prezentă, cât şi pentru generaţia viitoare şi fără reforme permanente, România riscă deteriorarea competitivităţii internaţionale, evoluţia pe împrumut de la generaţiile viitoare şi ieşiri de capital financiar şi uman şi nu în ultimul rând, riscul este ca orice şoc economic simetric viitor să se transforme într-un şoc asimetric permanent pentru România.