Why does Romania grow faster than Germany?

Because Romanians work longer hours and harder.
1% (1 vote)
Because Romanians save a larger proportion of their earnings to invest in tools that increase their productivity.
9% (7 votes)
Because the same amount invested on capital increases productivity more in Romania than in Germany.
88% (71 votes)
Because Romanians have so few highways that they have to spend so little in repairing them.
1% (1 vote)
Because Romanians are more innovative, so their technology improves faster.
1% (1 vote)
Total votes: 81

Comments

In momentul de fata economia Romaniei creste cu 4% pe an, ceea ce este semnificativ mai mult fata de cea a Germaniei ce creste cu 1-2%. Romania are o crestere mai rapida datorita productivitatii. Productivitatea depinde de câțiva factori: capitalul fizic, capitalul uman, resursele naturale și avansul tehnologic. Pentru a putea fi productiv, un stat trebuie să dețină capital, tradus în diferite unelte sau mașinării care îmbunătățesc și ușurează munca în general, dar și capital uman, adică o populație educată și bine pregătită din punct de vedere profesional. Romania fiind un stat mai sarac decide sa investeasca econimiile in noi unelte și tehnologii care îmbunătățesc productivitatea muncitorilor, pe când în Germania creșterea este mai lentă deoarece aceste unelte există deja, ele necesitând doar reparații. Este relativ ușor ca o țara săracă care nu dispune de o infrastructură bogată sa crească în productivitate deoarece având putine autostrăzi, o parte mult mai mare a bugetului este cheltuita pe construirea unora noi, sau chiar în alte scopuri, decât pe repararea acestora. Acesta nu este un fapt neaparat pozitiv, însă facilitează productivitatea.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 26
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

În momentul de față sunt țări care cresc foarte mult și repede, dar sunt și țări care cresc foarte puțin și într-un mod lent. În cazul României, economia crește cu aproximativ 4% pe an, pe când economia Germaniei crește cu doar 1%, cel mult 2%. În ciuda faptului că PIB-ul Germaniei pe cap de locuitor este considerabil mai mare decât cel al României, economia României crește mai rapid decât cea a Germaniei. Pentru a înțelege acest lucru o să apelez la povestea lui Robinson Crusoe, care, naufragiat pe o insulă ajunge să consume doar ce produce el însuși. Acest aspect ne ajută să înțelegem fluxul circular al economiei. Robinson Crusoe înțelegând rapid acest aspect a început să economisească lemnele pentru foc, pentru a le folosi a doua zi la pescuit. Astfel a doua zi, au fost suficiente doar 4 ore de pescuit în loc de 8 ore. Restul timpului îl folosea pentru colectat lemne pentru următoarele zile. Această poveste ne arată cât de importante sunt resursele pe care le avem la îndemână și de care putem să profităm pentru a ne crește producivitatea. În cazul nostru, știm că creșterea economică are la bază productivitatea, aceasta depinzând de: forța de muncă, tehnologie, orele investite și bineînțeles capitalul. Iar România dispune de 3 factori: forță de muncă, capital și resurse naturale. România după cum știm are un capital foarte mic, o productivitate mică, însă acest lucru nu este foarte rău. Tot ceea ce economisești poți să investești în cantitatea de capital pe care o ai. În cazul țărilor cu capital mare, economiile sunt dedicate înlocuirilor sau reparaților de capital deja existent. Din acest motiv România are o creștere economică mai rapidă decât Germania.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 24
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Prosperitatea economică a țărilor, măsurată de PIB-ul pe cap de locuitor, este foarte variată în diferite țări și regiuni, în diferite perioade de timp. După cum este enunțat și într-unul dintre cele 10 principii economice, standardul de viață al unei țări depinde de abilitatea acesteia de a produce bunuri și servicii. De aceea, productivitatea este una dintre măsurile prin care se poate observa creșterea economică a statelor. Legătura dintre productivitate și creșterea economică poate fi înțeleasă mai ușor prin existența faimosului personaj, Robinson Crusoe, acesta fiind un marinar ajuns pe o insulă pustie. Existența sa pe respectiva insulă reprezenta faptul că tot ceea ce el consuma, trebuia să producă. Acesta este un exemplu foarte des folosit ca sa vedem cum functioneaza fluxul circular al economiei, iar ceea ce determină nivelul de trai al lui Crusoe este redat de termenul și de ideea de productivitate. Productivitatea ține de 4 aspecte: capital, forța de munca, resurse naturale, cunoștințe tehnologice. Capitalul fizic reprezintă stocul de echipamente și structuri utilizate pentru producerea bunurilor și serviciilor. Cu cât există mai mult capital fizic la dispoziţia muncitorilor, cu atât aceştia pot fi mai productivi într-un timp mai scurt. Forţa de muncă este constituită de totalitatea oamenilor dintr-o ţară care sunt apţi de muncă. Cu cât mai mulţi oameni muncesc, cu atât productivitatea este mai mare. Însă, această productivitate ţine şi de capitalul fizic disponibil, dar şi de capitalul uman al oamenilor care muncesc. Capitalul uman este termenul economistului pentru cunoștințele și abilitățile pe care lucrătorii le dobândesc prin educație, instruire și experiență. Resursele naturale sunt aporturi în producție care sunt furnizate de natură, cum ar fi pământurile, râurile și depozitele minerale. Resursele naturale pot fi regenerabile (precum pădurile) sau neregenerabile (precum rezervele de petrol). Cunoștințele tehnologice reprezintă înțelegerea celor mai bune moduri de a produce bunuri și servicii. Dacă anterior sectoare de muncă precum agricultura necesitau un aport mare de forţă de muncă, progresele tehnologice au redus aporturile necesare, făcând forţa de muncă disponibilă pentru a produce numeroase alte bunuri și servicii. De ce România creşte mai repede decât Germania? Este vorba despre convergenţă care reprezintă că ţările slab dezvoltate cresc mai repede decât cele dezvoltate. România creşte chiar şi cu 4-6% faţă de Germania care creşte cam cu 2%. De asemenea, investiţiile de capital în ţările nedezvoltate precum România sunt mari, randamentul investiţiei fiind mai mare. Costurile şi taxele pentru investitori vor fi mai mici, iar o afacere în ţările slab dezvoltate aduce un profit mai mare. Pe de altă parte, România se bazează mai mult pe investiţii externe decât interne. România este o țară în care cantitatea de capital de persoană este o cantitate foarte mică, productivitatea este mică, dar avantajul este că tot ceea ce economisești poți să dedici cantitații de capital pe care o ai. Putem afirma ca România crește mai repede decât Germania datorită faptului că în Germania se investesc economiile în reparația capitalului, pe când în România se investește în capitalul deja existent.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 25
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

În prezent,situația economică a țărilor este diferită,sunt țări în care economia nu crește deloc sau foarte puțin și din contra, țări în care economia se dezvoltă foarte bine și prosper.De exemplu, în România, economia în ultimii ani, a crescut cu 4%/an , pe când în Germania cu 1-2%/an. Acest lucru se întamplă datorită nivelului ridicat de productivitate în România(adică cât de mult produce acestă țară). Economia este caracterizată printr-un flux circular,adică trebuie să se produca atât cât se consumă.Deasemenea, există patru factori care au un rol important în ceea ce privește productivitatea (forța de muncă,orele muncite, resursele naturale, capitalul sau instrumentele necesare pentru a munci și tehnologia). Productivitea poate fi crescută prin economisire și prin investirea acestor economii în capital. Cu un procent de 2,7%, România a înregistrat cea mai creștere economică din Uniunea Europeană, în perioada ianuarie-martie 2017, pe când cea mai puternică economie de pe continent, Germania, a înregistrat o scădere economică de 2.2%, cea mai accentuată contracție de la criza financiară din 2008. După criza financiară din 2008, urmată de profunda criză economică, investițiile se lasă așteptate în Germania. Dacă în 1991 investițiile în industria de armament, raportate la PIB, reprezentau 10 % iar în 2008 scăzuseră la 8 %, în prezent s-a ajuns la doar 6 și 7 % din PIB. Pe termen lung, efectele dramatice ale investițiilor foarte nesemnificative, se regăsesc în productivitatea muncii. Acest factor reprezintă oglinda investițiilor, pentru că se referă la produsele obținute în medie de forța de muncă raportată la orele de activitate. Devine evident astfel dacă angajații sapă cu mâinile goale sau dacă folosesc calculataore, simple mașini sau apelează la algoritmi și inteligență artificială. Cu cât se folosesc mai mult computere și roboți, cu atât mai mult crește productivitatea muncii, nu în ultimul rând și mulțumită progreselor tehnologice. Cu cât mai eficientă și mai efectivă devine producția, cu atât mai atractive sunt ofertele și cu atât mai mari cifrele de afaceri, astfel încât venitul majorat ajunge să se împartă între muncă și capital, adică între oameni și mașini. Economia germană s-a contractat cu 0,1% în trimestrul al doilea din acest an, iar situaţia nu a dat semne că s-ar îmbunătăţi de atunci, în condiţiile în care războiul comercial dintre SUA şi China, nesiguranţa privitoare la Brexit şi problemele din industria auto continuă să apese asupra creşterii dar și asupra cererii interne din cea mai mare economie a Europei. Mersul de-a bușilea al productivității muncii, ca urmare a investițiilor slabe, se va răzbuna, periclitând mai mult decât orice prosperitatea economică a Germaniei, dincolo de agresivitatea lui Donald Trump, de amenințările proliferate de China și de Brexitul nereglementat. Creșterea productivității muncii reprezintă baza din care se alimentează economia oricărei țări.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 23
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Analizând perfomanțele economice a diferitelor state, vom observa faptul că produsul intern brut diferă semnificativ de la un stat la altul, prin urmare și calitatea vieții din acele state. Aici ne punem întrebarea, de ce în unele state PIB-ul și calitatea vieții sunt mai crescute decât în alte state? Răspunsul la această întrebare îl reprezintă productivitatea, astfel că unele state sunt mai productive decât altele. Productivitatea este măsura eficienței producție într-un stat. De aceea, cât va produce un stat, atât va consuma. Cu cât va produce mai mult, cu atât va consuma mai mult. Acest lucru ne demonstrează fluxul circular al economiei. Însă, nivelul productivității unui stat este influențat de câțiva factori, anume: capitalul , forța de muncă, resursele naturale și tehnologia de care dispune acesta pentru maximizarea producției. Modelul Homar Domar ne spune faptul că un factor important influențează creșterea economică , acela fiind rata de economisire. Astfel cu cât statul este capabil să economisească, el va putea investi in capital, unelte sau în ceilalți factori importanți ai producției. Capitalul se poate materializa in capital fizic, adica uneltele si echipamentele de productie. Cu cat sunt mai performante si mai bune, cu atat e mai multa productie. Capitalul uman este forta de munca ce cuprinde abilitatile umane, experienta si educatia. Resursele sunt cele geografice gasite pe propriul teritoriu, iar cunostintele tehnologice sunt informatii pe care cineva le detine pentru productia unui bun sau servici (retetele pe care McDonalds le detine). Unii afirma ca limitele si terminabilitatea resurselor impun cat de mult poate creste economia. Totusi, nu este obligatoriu ca un stat sa indeplineasca toate cele 4 conditii pentru a avea o productivitate mare. Avem exemplul Japoniei care este lipsita de resurse naturale, si care totusi este una din principalele economii ale lumii. De cele mai multe ori, guvernul poate interveni pentru a spori productivitatea (unul din principii-oamenii au de facut alegeri, compromisuri; de a consuma mai putin si a produce mai mult). Economisirea este un raspuns pentru sporirea productivitatii. Evident ea nu poate merge la nesfarsit, deoarece exista o frana a capitalului (deprecierea capitalului). In ceea ce priveste Romania si cresterea economica mai rapida decat a Germaniei se poate explica prin efectul recuperarii (catch-up). In statele mai sarace, cum este Romania (in comparatie cu Germania), nu exista unelte si tehnologii de inalta calitate, iar capitalul este mic pentru sporirea productiei. Prin urmare, cantitati mici de capital investiti vor spori mult productia. In timp ce in statele bogate, muncitorii au deja cantitati mari de capital, ceea ce explica productivitatea ridicata. In schimb, investitii de capital aditionale nu vor spori mult productivitatea in statele bogate. Prin urmare, statele sarace vor creste mai repede decat cele bogate. Asa se explica de ce cresterea economica a Germaniei este de 1,8%-2% in timp ce pentru Romania este de 4%. Obseram, asadar, ca statele cu o crestere rapida pot ajunge dintr-un stat sarac intr-unul puternic si bogat (a se vedea cazul Chinei). Pentru fiecare crestere economica exista o curba ce nu mai permite cresterea intr-un ritm alert si chiar face sa scada cresterea economica. Acest lucru se explica prin randamentul descrescator, adica, proprietatea si calitatea unui bun scade odata cu cresterea cantitatii acestuia. In alta ordine de idei, trebuie avut in vedere faptul ca aceste cresteri economice sunt in comparatie cu anii anteriori ai aceluiasi stat. Prin urmare, 4% crestere din PIB-ul Romaniei este cu mult mai mic decat 2% cresterea Germaniei. Deci, cresterea nu este pornita de la acelasi nivel, iar Romania a cunoscut o crestere economica, dar nu si o dezvoltare economica.Firmele din tarile bogate vor cauta state mai putin dezvoltate pentru piete de desfacere, datorita fortei de munca mai ieftine si a lipsei concurentei din statul respectiv. Prin urmare, cresterea economica a Romaniei se poate datora si a investitiilor straine.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 29
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Creșterea economică se bazează pe funcția de producție care cuprinde 3 factori: forța de muncă, tehnologia folosită și capitalul deținut (materiale auxiliare, materii prime, resurse naturale, etc.). Ritmul de creștere al economiei variază de la o țară la alta, principalul motiv fiind bazat pe creșterea productivității, conform modelului lui Harod Doman care implică economisirea și investirea în capital. În acest sens putem oferi drept exemplu povestea lui Robinson Crusoe, care în urma naufragiului pe o insulă pustie a fost nevoit să se întrețină din muncă proprie, consumând doar ceea ce producea. Pentru a supraviețui, în primă fază, strângea lemne pe care le ardea pentru a se încălzi pe timp de noapte și pescuia. Activitatea de pescuit cu mâna liberă necesita un interval oral destul de mare de aceea a recurs la economisirea unei bucăți de lemn pe care a folosit-o pentru a prinde peștele, ceea ce i-a micșorat și timpul de pescuit. Iar timpul economisit l-a investit în alte activități prin care, în timp, și-a ușurat munca. Referitor la diferențele de creștere economică dintre țări, economia Germaniei crește cu 1, maxim 2% pe an, pe când creșterea României este de 4% pe an. Principalul motiv îl constituie situația de depreciere a capitalului, suferită de Germania. La fel ca și în cazul unei întreprinderi, o țară poate fi în situația de depreciere a capitalului. La un timp capitalul se învechește și necesită a fi reparat, cu cât economia unei țări este mai mare, cu atât trebuie să investească mai mult în repararea capitalului, ca în cazul Germaniei. Pe când România care are o economie comparativ mai mică, poate economisi și investi ceea ce duce la o creștere mai mare. Pe de altă parte, valoarea unui bun, serviciu care este unic într-un stat este mai mare decât bunul, serviciul n de același fel ( este mult mai posibil ca acest tip de situație să se întâlnească într-un sat cu un PIB mai mic, așa cum este România, decât într-o țară cu economie ridicată, ca cea a Germaniei). Deprecierea capitalului țărilor dezvoltate economic duce la un proces de convergență economică. Pe scurt economia unei țări cu PIB mic crește mai repede și o ajunge din urmă pe țara cu PIB mai mare a cărei capital crește mai greu.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 23
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

La momentul actual Romania inregistreaza o crestere cu 4%pe an ,pe cand in Germania s-a inregistrat o crestere de doar 1-2% pe an.Economistul Gregory Mankiw explică diferența de trai din întreaga lume prin termenul de productivitate.Productivitatea este una dintre măsurile prin care se poate observa creșterea economică a statelor. Productivitatea depinde, la rândul său, de câțiva factori: capitalul fizic, capitalul uman, resursele naturale și avansul tehnologic.Totusi, nu este obligatoriu ca un stat sa indeplineasca toate cele 4 conditii pentru a avea o productivitate mare. Avem exemplul Japoniei care este lipsita de resurse naturale, si care totusi este una din principalele economii ale lumii. Putem lua ca exemplu povestea lui Robinson Crusoe.Daca in mod normal, pescuia un peste in decursul a 8 ore, cu noile echipamente rezultate din economiile facute, pescuieste un peste cu 50% mai rapid. Economia numeste acest fenomen "crestere economica".Conform fluxului circular al economiei, pentru a determina o creştere trebuie sa cheltuieşti mai putin decât cantitatea pe care o consumi. Acest lucru în economie este reprezentat de economiile pe care oamenii decid să le facă. Această economisire îţi permite mai târziu să investeşti înntr-un nou capital pentru o creştere şi mai mare.România îsi produce capitalul pe care nu îl avea. În schimb, Germania investește foarte mult din economii în ”renovarea” capitalului, stagnând creșterea economică. În România nu este necesar să se repare mașinăriile ci prioritară este achiziționarea lor. Germania, ajungând la un nivel de saturaţie în privinţa capitalului existent, nu se va mai bucura de beneficii similare de pe urma achiziţionării de capital nou precum o va face România. Surplusul nu aduce atât de multe beneficii ca profitul iniţial.De asemenea, investiţiile de capital în ţările nedezvoltate precum România sunt mari. Randamentul investiţiei este mai mare. Costurile şi taxele pentru investitori vor fi mai mici. O afacere în ţările slab dezvoltate aduce un profit mai mare. În concluzie,România crește mai repede ca Germania deoarece ea își crește capitalul,în comparație cu Germania care îl repară.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 18
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Romania este o tara cu o forta de munca puternica, cu un capital modest, ceea ce ajuta, deoarece vor investi putin si se va obtine o productie mare. Dupa procentele actuale este vizibil ca Romania creste mai repede decat Germania, insa, Romania abia acum a inceput sa se dezvolte, pe cand Germania este la faza de " mentinere", de aceea procentul de crestere este mai mic.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 22
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Economia de piata a Romaniei, schimbata in anul 1991 din acea economie socialista, reprezinta usor usor o renastere care are efecte in toate domeniille statului. Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, de mașini ușoare și de asamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. O importanță mai scăzută reprezintă industriile farmaceutică, a mașinilor grele și a aparatelor electrocasnice. De aici cred ca exista o discrepanta intre Germania si Romania. Nu cred ca le putem compara. Germania se afla la un net alt nivel fata de noi. Industria auto germana este cea mai buna, productia automobilelor de lux Mercedes- Benz si a altora duce Germania pe locul intai in ceea ce priveste calitatea, calitate care se imprima si in celelalte domenii. Capitalul german este mult mai mare decat al Romaniei, de aici si diferenta aceasta de crestere. Oricum ar fi, cred ca aceasta comparatie trebuie mai intai de toate explicata si anume, in cazul in care Germania are o crestere de 1%, aceasta crestere este raportata la capital, capital care la randul lui e mai mare decat al Romaniei cu 20 de ori, astfel, apare o crestere secventiala, crescand direct proportional, si cred ca Romaniei i-ar trebui o crestere de 15% pentru a atinge nivelul Germaniei. Productivitatea reprezinta un factor important in ceea ce priveste cresterea economica, la noi acest lucru schimband factorii, productivitatea depinzand de cele 3 resurse esentiale oricarei economii, resursele naturale, forta de munca, si capitalul. Putem creste productivitatea, in prima faza prin economisire apoi prin investirea in noi modalitati si lucruri care sa ne sporeasca productivitatea, cu alte cuvinte trebuie sa investim in capital. Dupa cum spuneam, economia Romaniei s-a schimbat, fiind la inceput, 29 de ani in care aceasta abia si-a gasit granitele. Dar cum un tanar invata mai usor decat un batran, asa si economia, cea tanara creste, cea batrana se mentine si, la fel ca si in cazul comunistilor, aceasta scade.Economia romaniei fiind noua nu necesita reparatii si inlocuiri astfel, toate economiile le dedica cresterii economice.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 21
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote

Ca sa putem urmari dezvoltarea unui stat ne gandim imediat la PIB-ul acesteia. Sa luam de exemplu, anul 2019, cand Produsul Intern Brut al Romaniei a crescut cu 4,1% fata de 2018, undeva pana la 1.053 miliarde lei, pe cand Germania a înregistrat în 2019 un avans de doar 0,6%, fiind cea mai slabă performanţă înregistrată după 2013. Cea mai mare economie din Europa, dependentă de exporturi, a înregistrat o răcire a pieţei faţă de anul precedent, pe fondul disputelor comerciale şi a slăbirii cererii din extern. Exista mai multe chestiuni importante la care trebuie sa ne gandim cand incercam sa gasim o explicatie pentru cresterea economica a Romaniei fata de cea a Germaniei, si anume: forta de munca, timpul dedicat muncii si capitalul. Studiile realizate la nivel subnațional au avut o creștere constantă pe parcursul ultimilor ani, fiind din ce în ce mai clar că, dintr-o perspectivă empirică, diferențele subnaționale au devenit prea mari pentru a fi ignorate. Este deseori cazul multor țări în care câteva localități care înregistrează performanțe ridicate în ceea ce privește diferiți indicatori (precum PIB, exporturi realizate, investiții străine atrase, număr de salariați etc.), iar România nu este o excepție. Bucureștiul este una dintre capitalele Uniunii Europene care a avut cea mai mare creștere a PIB-ului per capita în ultimii 10-15 ani. Exista asadar, factori direcţi, în care se include factorul uman (resursele de muncă), factorul material (resursele materiale şi echipamentele de producţie acumulate) şi factorul informaţional-tehnologic. Exista si factori indirecţi: rata investiţiilor de cercetare–dezvoltare, politica financiar– monetară, bugetară şi fiscală a statului, capacitatea de absorbţie a pieţei interne, politica ecologică si schimburile internaţionale, toate acestea contribuie la cresterea economica a unei tari. Putem spune ca in Romania exista foarte multa forta de munca, dar si foarte multi tineri in domeniul IT,de exemplu, care incurajeaza dezvoltarea tehnlogiei si a invovatiilor. Exista multi fermieri care fac agricultura sa functioneze la un nivel mare in continuare, ceea ce aduce un plus major economiei. Pe langa faptul ca exista multi investitori, ulterior crescand si numarul locurilor de munca, exista investitii mari si proiecte in continua dezvoltare. Bineinteles, Germania nu este mai prejos, a inregistrat o crestere foarte slaba dar cu siguranta se vor mobiliza in viitor. Diferenta dintre Romania si Germania, ramane asadar pe baza celor 3 concepte: forta de munca, capitalul si orele de munca.
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 17
Peer vote
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 1
Expert vote